Presedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, a declarat astazi, 19 martie, ca evenimentele din martie 1990 de la Targu Mures au reprezentat un „moment al luptei pentru libertate a maghiarilor din Ardeal”, transmite corespondentul Mediafax.
Presedintele UDMR, Marko Bela, a sustinut, dupa ce s-a intalnit cu o parte din victimele maghiare ale evenimentelor din martie 1990 de la Targu Mures si cu rudele celor morti, ca atunci a existat riscul declansarii unui razboi civil.
„Zilele acelea, in Targu Mures, s-a desfasurat un moment al luptei pentru libertate a maghiarilor din Ardeal. Dar nu impotriva romanilor cu care s-au confruntat si care erau oameni indusi in eroare si atatati impotriva unei alte comunitati, ci impotriva acelora care au organizat aceste evenimente, care au instigat cele doua comunitati la un astfel de conflict”, a spus Marko Bela.
El a sustinut ca „lupta de libertate” era indreptata impotriva reprezentantilor vechiului regim, el fiind convins ca in Targu Mures, in 19-20 martie 1990, „s-a incercat o blocare a tuturor rezultatelor obtinute deja in decembrie 1989” si ca „a fost inclusiv o incercare de contrarevolutie pentru a bloca, pentru a opri procesul de democratizare demarat in decembrie 1989”.
Vicepremierul a sustinut ca daca acea incercare de contrarevolutie ar fi reusit, exista riscul declansarii unui razboi civil, care sa duca atat la blocarea „luptei pentru identitate nationala a maghiarilor”, dar si la blocarea democratizarii Romaniei.
„De aceea, eu cred ca trebuie sa-i comemoram pe cei care au cazut victime acestei incercari, acestui scenariu, si sa-i comemoram si cu scopul de a trage anumite invataminte, fiindca dupa aceea, prin comportamentul comunitatii maghiare, am continuat lupta politica pentru dobandirea drepturilor nationale si procesul de democratizare in Romania”, a conchis Marko.
Potrivit Parchetului de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, evenimentele din martie 1990 s-au soldat cu 278 de victime, din care 190 de romani si 88 de maghiari. In evenimente au murit cinci persoane – trei maghiari si doi romani -, au fost distruse 46 de autovehicule, au fost devastate sediile a patru formatiuni politice si s-au comis furturi din doua unitati comerciale.
Printre cele mai cunoscute victime este Mihaila Cofariu. Initial, acesta a fost prezentat, de catre o televiziune irlandeza, ca fiind maghiar, victima a unui roman. Ulterior, s-a dovedit ca acesta era taran roman din Hodac, iar barbatul care il batea cu salbaticie, dandu-i cu o pancarta in cap si lovindu-l in burta in timp ce era cazut, era maghiar – Barabas Erno. Dintre maghiari, a cazut victima scriitorul Suto Andras, care in acele evenimente si-a pierdut un ochi. De asemenea, au fost vandalizate sediile unor partide politice.
Au fost arestate 21 de persoane, iar in urma finalizarii cercetarilor s-au intocmit 17 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a 30 de persoane, care au fost condamnate, majoritatea, pana la un an de inchisoare. Cele mai grave condamnari, la cate 10 ani de inchisoare, le-au primit Barabas Erno (fugit in Ungaria imediat dupa evenimente – n.r.) si Csereznyes Pal (si el implicat in cazul Cofariu – n.r.), care a primit gratierea in 1996, de la fostul presedinte Emil Constantinescu.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
