Data de 19 februarie 1876, zi de sărbătoare naţională, este data la care se năștea, în satul Hobiţa, CONSTANTIN BRÂNCUȘI, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Pentru cultura română a fost pragul simbolic de la care a pornit un întreg flux de valori ale spiritualității noastre naționale și în jurul căruia se construiește încă un vast patrimoniu artistic ce ne-a așezat în universalitate.
Personalitate marcantă a culturii române, Constantin Brâncuși, împreună cu operele sale definitorii pentru identitatea noastră culturală, ne însoțesc în fiecare clipă, ca păstrătoare constante ale autenticității și ale profunzimii conștiinței noastre naționale. Întreaga sa operă și evoluția imaginarului creator sunt organic legate de miezul fierbinte al credinței noastre creștine și de mărcile filozofiei de viață a țăranului român care, prins în vâltoarea istoriei a reușit să își păstreze suveranitatea în raport cu fluctuațiile matricilor socio-culturale.
„Fie că vorbim despre primele întrupări ale „Sărutului”, despre ciclurile „Pasăre Măiastră“, „Muza adormită“ şi „Domnişoara Pogany“, ori despre „Aleea Scaunelor”, „Masa Tăcerii”, „Coloana Infinitului” (Coloana fără Sfârșit), „Poarta Sărutului”, „Cumințenia Pământului” sau „Rugăciunea”, opera lui Brâncuși rămâne un reper definitoriu pentru dimensiunea filozofică, etică și estetică a artei românești. Deloc întâmplător, Constantin Brâncuși a gândit Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, construit în memoria soldaților căzuți în Primul Război Mondial, într-o dispunere a elementelor pe o axă ce leagă răsăritul de apus, aidoma vieții, și tot simbolic a conceput și „Coloana Infinitului” ca verticalitate supremă, care unește, fără mediatori, pământescul de celest, omul de Dumnezeu, ca în buna tradiție a țăranului român care știe că fiecare gest al său are reflex în Cer, de la naștere până la moarte.
Din orice unghi s-ar recepta, peste generații, capodoperele sculptorului Constantin Brâncuși marchează așezarea artei românești moderne într-o fericită și nesincopată prelungire a spiritului rustic, a tradiției și a conștiinței de sine a românului autentic”, a precizat Valer-Daniel Breaz, ministrul Culturii și Identității Naționale.
Viața și opera lui Constantin Brâncuși rămân unele dintre cele mai semnificative forme de dialog ale culturii române cu arta universală. Acesta este și motivul pentru care vom continua și vom amplifica demersurile privitoare la recunoașterea acestui patrimoniu în cadrul fondului mondial UNESCO, precum și cele privitoare la întoarcerea în propria lor patrie a operelor de referință ale maestrului Constantin Brâncuși.
– Servicii de creare site web
