Ioan Maniu, tatăl lui Iuliu Maniu, s-a născut la Bădăcin, la 10 septembrie 1833, din părinţii:Teodor şi Ileana.
Se situeazã în primele rânduri ale luptătorilor pentru drepturile românilor sălăjeni din secolul al XIX-lea.
În anul 1839, începe la Şimleu cursurile Gimnaziului minorit franciscan, unde va absolvi clasele elementare şi 4 clase gimnaziale inferioare, în toamna anului 1849, a plecat la şcolile româneşti din Blaj. În 1853 se înscrie la seminarul din Blaj, dar în al doilea an de seminar îşi pierde şi mama. În aceste condiţii este luat în grijă de unchiul său, Simion Bărnuţiu. Sfătuit de unchiul său întrerupea teologia, la 5 octombrie 1855 se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Pesta. În toamna anului 1857, Ioan Maniu se înscrie în semestrul al V-lea la Universitatea din Viena. În 16 februarie 1861 primeşte diploma de doctor în ştiinţe juridice.
Vicarul Demetriu Coroianu îi scrie lui Ioan Maniu să vină la Şimleu. În anul 1862 acesta din urmă, ocupa postul de asesor la Tribunalul comitatului Crasna, iar în anul următor este numit avocat şi judecător la Tribunalul din Şimleu. În 1876 va deveni judecător la Tribunalul din Zalau de unde se va pensiona în 1891.
La 16 august 1861, în casa vicarului Demetriu Coroianu, la o adunare a intelectualilor ţine o cuvântare, iar apoi este desemnat să redacteze în limba latină un protest împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria.
La 28 mai 1864, Simion Bărnuţiu trecea la cele veşnice în Valea Almaşului fiind însoţit de către bunul său nepot Ioan Maniu.
În 1865, lua în căsătorie pe Clara Coroianu, fiica vicarului episcopesc Demetriu Coroianu, iar din fericita lor căsătorie au rezultat următorii copii: Scipio (+8 ani); Cassiu, fost avocat, publicist si profesor universitar de drept la Cluj; Elena, măritată cu Ioan Pop, vicar foraneu la Nasăud; Iuliu, marele om politic; Sabina (+22 ani); Ioan (+7 luni); Cornelia, călugăriţă sub numele de Sora Maria Cecilia; Iulia (+9 luni) şi Emilia (+8 luni).
– Servicii de creare site web
