2024 este anul în care ne aducem aminte că, o dată la fiecare patru ani, avem nevoie de un an bisect pentru a sincroniza anul calendaristic cu anul astronomic sau cu cel sezonier.
În 2024 ar urma să ne bucurăm de o zi în plus. Spunem asta pentru că 2024 este an bisect, lucru care se întâmplă o dată la fiecare patru ani, respectiv 2024 ar urma să aibă 366 de zile în loc de 365.
Asta înseamnă că ne bucurăm de o zi în plus, de 24 de ore în plus de viaţă, de 1.440 de minute sau, dacă vreţi un calcul în profunzime, de 86.400 de secunde în plus de viaţă.
Anul bisect înseamnă anul în care luna februarie are o zi în plus, faţă de câte are în mod normal. Asta înseamnă că în 2024, an bisect, luna februarie ar urma să aibă 29 de zile în loc de 28.
Se recurge la o asemenea formulă pentru a sincroniza anul calendaristic cu anul astronomic sau cu cel sezonier. Conform specialiştilor, Pământul nu orbitează în jurul Soarelui în exact 365 de zile şi atunci luna februarie primeşte o zi în plus, din patru în patru ani, pentru a echilibra acest calcul.
Există numeroase legende despre motivul pentru care luna februarie are doar 28 de zile. Una spune că luna februarie a fost adăugată mai târziu în calendar şi din acest motiv a rămas cu 28 de zile. Iniţial, lunile ianuarie şi februarie nu ar fi existat.
O altă legendă spune că împăratul Cezar Augustus era supărat că luna în care se născuse el, luna august, avea doar 30 de zile, iar în luna în care se născuse Iulius Cezar, luna iulie, avea 31 de zile. Din acest motiv Cezar Augustus ar fi preluat o zi de la luna februarie pentru a o adăuga la luna august, astfel încât luna august să aibă şi ea 31 de zile şi să fie egală cu luna iulie.
Un an bisect „apare” o dată la fiecare patru ani. S-a recurs la o asemenea situaţie pentru a sincroniza anul calendaristic cu anul astronomic sau cu anul sezonier.
În aceste condiţii este clar că am avut an bisect în 2020, o să avem an bisect în 2024 şi urmează să avem an bisect în 2028, 2032, 2036, 2040 şi aşa mai departe.
O glumă din popor spune că 29 februarie vine în avantajul celor născuţi în această zi pentru că „trebuie să dea de băut doar o dată la patru ani”. Dintre cei născuţi pe 29 februarie reamintim pe Papa Paul al III-lea, Gioacchino Rossini, episcopul catolic Vilmos Apor, Bartolomeu I, patriarh ecumenic de Constantinopol, academicianul Gheorghe Duca sau artiştii Khaled şi Ja Rule.
De asemenea, pe 29 februarie 1960, un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter a distrus total oraşul marocan Agadir. Până la 15.000 de persoane au murit, aproximativ o treime din populaţia oraşului la vremea respectivă, iar alte aproximativ 12.000 de persoane au fost rănite. În plus, aproape toţi locuitorii oraşului au rămas fără locuinţă.