Pe 27 decembrie este sărbătorit Sfântul Ștefan, ocrotitor al bolnavilor şi nedreptăţiţilor. În a treia zi de Crăciun se respectă mai multe tradiții și obiceiuri, dar există și o serie de superstiții care se leagă de această zi.
Potrivit Noului Testament, Sfântul Ștefan era originar din Ierusalim și avea rădăcini iudaice. Este considerat primul martir creștin care a fost condamnat de către autoritățile iudaice la moarte.
În timpul vieții sale, acesta a fost numit Arhidiacon. Odată cu această funcție a atras și atenția fariseilor.
Aceștia erau indignați că Sfântul Ștefan își dorea să aducă câți mai mulți oameni de partea sa și să le predice din învățăturile lui Hristos.
La scurt timp, Ștefan a fost dus Înaintea Sinedriului, sub acuzația de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu. Interogat de către Caiafa, cel care îl judecase și pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Stefan îi acuză pe cei care doreau ca el să piară.
De sărbătoarea Sfântul Ştefan, în unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc aşa-numitele Pâinici ale lui Ştefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac.
Se obişnuieşte că aceste pâinici să se ungă cu miere. De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Odată ce sunt sfinţite de preot la biserică, painicile se împart copiilor sărmani.
Tot în această zi este bine să se dea în dar o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar şi pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii şi respectului este bine ca în această zi persoanele certate să se împace.
Nu este bine să ocari pe cineva. Dacă te supără vreun om în această zi sfântă, nu alimenta conflictele, căci este o zi în care înțelegerea între oameni trebuie să primeze.
Nu e bine să faci curățenie și să speli hainele. Munca prin casă nu este văzută bine în această zi, căci este una în care trebuie să ne odihnim și să-l cinstim pe Sfântul care și-a dat viața pentru credință.