Izabela, Iuliana și Alexandra sunt trei surori la universități din străinătate În România este destul de greu să-ți ții un copil la facultate, dacă este să iei în calcul la ce cheltuieli te înhami, veniturile fiind, așa cum sunt, limitate. Darmite trei fete cucuiete înrolate la studii superioare. O ecuație aproape imposibil de rezolvat! Izabela, Iuliana și Alexandra sunt, totuși, trei surori la universități din străinătate
Culmea este că, deși fetele nu au avut cine știe ce posibilități financiare, au demonstrat că, prin seriozitate și multă sârguință, visul oricărui adolescent cu pretenții intelectuale poate fi transformat în realitate. Iar lipsa banilor nu este chiar un obstacol de netrecut. Așa că au absolvit unul dintre cele mai bune licee din Vaslui.
Fetele au fost crescute să fie modeste și li s-a insuflat de către părinți dorința de studiu. Fară gadgeturi ultimul răcnet sau modele de mașini furioase, au stat cu burta pe carte și satisfacția nu a întârziat să apară. Deocamdată, spirituală. Bucuria de a te poziționa printre cei mai străluciți studenți la facultăți de top din lumea bună europeană.
Iuliana Dima este un adevărat model pentru majoritatea studenților din zilele noastre, ea frecventând cursurile Facultății de Management Turistic din Danemarca, în orașul Aalborg. A plecat în această adevărată aventură a devenirii doar cu niște bani de subzistență. „Am plecat din România cu 600 de euro, bani care îmi ajungeau doar de drum, chiria pe două luni și ceva mâncare”, ne mărturisea mândră Iuliana.
Provine dintr-o familie modestă din satul Buhăiești, comuna Vulturești, județul Vaslui și mai are încă patru surori. Mama este casnică, iar tatăl lucrează în Italia, în construcții. Cu toate că părinții Iulianei le-au crescut doar dintr-un singur salariu, meritele școlare ale fetelor nu au întârziat să apară. Acum își doresc un alt viitor. Și nu numai pentru ele, dar și pentru părinți.
Viața plină de nevoi le-a unit pe surori
Izabela, cea mai mare dintre ele, este acum în Marea Britanie, la Academia de Poliție. Iar Alexandra numai ce-a terminat liceul și a aplicat la Psihologie la Universitatea Northampton, din Anglia. Cele mici, Miruna și Antonia,sunt, încă, în grija părinților. Iuliana reia șirul povestirii: „Pe parcursul celor patru ani de liceu, atât eu, cât și surorile mele am stat la mătușa mea cu chirie sau uneori făceam chiar naveta Buhăiești-Vaslui. Nu a fost simplu pentru niciuna dintre noi.
După terminarea liceului am aplicat la facultate în Danemarca pentru că îmi doream un viitor mai bun, decât cel ce mi se contura în România.”
Este un copil care a plecat la drum singur în călătoria vieții, cu gândul să realizeze ceea ce acasă nu ar fi putut. „Acasă nu aveam prea multe soluții de ales. De fapt doar una, să ma apuc de muncă și să uit de studii. Să învăț și să muncesc în același timp ar fi fost imposibil, banii oricum nu mi-ar fi ajuns”, ne împărtășește din zbuciumul ei de adolescentă interlocutoarea noastră.
Alexandra, pe urmele surorilor ei
Izabela muncește la o companie de transporturi pentru a se întreține și pentru a putea să o ajute și ea pe Alexandra. „Din octombrie, Alexandra, sora mai mică va merge la facultate în Marea Britanie, iar eu cu Izabela o sustinem financiar. Încercăm să ne ajutăm între noi ca o familie unită. Cu salariile din țară nu reușeam să studiem niciuna dintre noi”, conchide Iuliana. Alexandra a terminat liceul tot la Vaslui.
Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”, obținând media 9,50 la examenul de Bacalaureat. „N-am făcut nicio oră de meditații, nu mi-am permis”, spune sfios Alexandra. Își dorește tare mult să urmeze psihologia, însă părinții nu au atâția bani. Așa că, Izabela și Iuliana au decis să o ia în grijă pe sora mai mică. Ca să poată studia să-și construiască un alt viitor. Părinții fetelor sunt hotărâți să facă tot posibilulul ca și cele două fete mai mici să termine o facultate.
După un an de muncă, un bilet de avion
În prima și a doua lună a fost susținută de părinți. „După două luni am început să-mi câștig propriii bani ca să mă întrețin. Aveam trei job-uri, lucram într-un restaurant part-time, aveam ore de curățenie și eram și ghid turistic. Pe lângă toate astea, trebuia să merg la facultate și să am timp și pentru studiu. La început a fost foarte greu, dar m-am obișnuit, pentru că nu aveam alternative.
„Am reușit să strâng bani de bilet în România într-un an de zile.”, IULIANA DIMA, student în Danemarca
„Nu am venit acasă ca să nu-mi pierd joburile”
Primul an nu am venit acasă, nu aveam banii necesari și nici nu puteam să-mi permit să pierd joburile pe care mi le găsisem cu destul de mare greutate”, mai spune Iuliana, după care continuă: „după această perioadă grea din primul an în Danemarca, am reușit să-mi strâng bani de bilet de avion, iar după ce m-am întors, mi-am găsit de lucru în domeniu.” Iuliana s-a angajat în management turistic, astfel programul a devenit mai flexibil și salariul mai mare.
Câștigă acum în jur de 1.000 de euro și are și o bursa de 400 de euro. „Din banii acumulați plătesc în fiecare lună 400 de euro impozit la stat și 400 de euro chiria. În mână rămân cu 600, din care trebuie să-mi cumpăr cărti, să mănânc și să o susțin și pe Alexandra la facultate.”
Comments 1