Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.
Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru creştinii ortodocşi şi catolici. Catolicii sărbătoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Sfințirea caselor credincioșilor se face prin stropirea cu Aghiasmă Mare în Ajunul Bobotezei și prin slujba sfestaniei ce se săvârseste la mutarea în casă nouă și care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când lucrarea răului se face simțită în vreun fel în casă. Apă sfințită de preot poartă în ea puterea curățitoare și sfințitoare a harului dumnezeiesc. Când face sfințirea apei, preotul se roagă că: „apă această să se sfințească cu puterea, cu lucrarea și cu pogorârea Sfântului Duh”, „pentru că să se pogoare peste ea lucrarea cea curățitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru că să fie tămăduitoare sufletelor și trupurilor și izgonitoare a toată puterea cea potrivnică” și pentru că „prin gustarea și stropirea cu apă sfințită să ne trimită Dumnezeu binecuvântarea Să, care spală întinăciunea patimilor”.
Pregătirea pentru Bobotează începe cu câteva zile înainte, când în satele din Maramureş, gospodinele fac curăţenie şi reamenajează casă. Obicieiul spune că asta aduce cu sine noroc şi prosperitate în noul an. După finalizarea curăţeniei, femeile pregătesc masă de Bobotează, care nu are voie să fie cu nimic mai prejos decât cea de Crăciun „Masă din ziua de Bobotează trebuie să fie la fel de încărcată şi de îmbelşugată că şi cea de Crăciun. Gospodinele aşază sub faţa de masă o mână de fân şi una de ovăz pe care le dă animalelor după ce preotul sfinţeşte casă. Se spune că în seară de Bobotează, animalele de pe lângă casă vorbesc între ele. Tradiţia spune că dacă cineva aude animalele vorbind, în scurt timp va muri. Pentru că şi în acest an să se bucure de roadele pământului, gospodării aruncă gunoiul din casă la rădăcina copacilor şi îi ameninţă că dacă nu dau rod bogat în acest an, îi taie şi îi pun pe foc
În satele din Maramureșul Istoric se mai practică Chiraleisa sau Tiralexa. De asemenea, braicul sau strigătul fetelor nemăritate de către tinerii maramureșeni se face an de an, în ajunul Bobotezei. Flăcăii se urcă pe cel mai înalt deal din sat de unde strigă cât îi țîn plămânii defectele fetelor, astfel încât să știe tot satul de ce nu au fost luate de neveste. Zis și făcut, după ce le strigă numele fetelor nemăritate, flăcăii merg la ele acasă să le pețească. Bătrânii spun că, dacă în Ajunul Bobotezei flăcăii sunt primiți de părinții tinerei, această sigur își va găși un soț. Cel care dansează cu tânăra și mai scoate și bani din buzunar pentru joc, acela este, de obicei, și alesul fetei.
În alte zone ale lumii, tradiţiile şi obiceiurile de Bobotează sunt diferite.
În Franţa, pe vremuri se gătea „la galette des rois”, o plăcintă care se împărţea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câţi oameni erau la masă şi una în plus, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, care era dată primului sărac.
În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.
În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Membrul cel mai tânăr din familie se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege şi o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi mandarine.