Sărbătoare pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici de pretutindeni, pe 7 martie, de Începutul Postului Sfintelor Paşti. Preoţii spun că, în primul rând, este vorba despre mai multă rugăciune şi de lepădarea de păcate. Postul se încheie în 23 aprilie. În toată această perioadă, sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire (25 martie) şi de Florii (17 aprilie).
Postul Paştelui se mai numeşte şi Postul Mare. Acesta cuprinde 47 de zile în care credincioşii care vor să primească Botezul Creştin de Paşte sunt îndrumaţi de feţele bisericeşti să evite preparatele de origine animală şi să se gândească la patimile pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru a se curăţa de păcate şi a obţine desăvârşirea.
În postul Paştelui este strict interzis să consumăm produse de origine animală, precum carne, brânză, ouă, lapte şi peşte. Totodată, este interzis fumatul şi alcoolul.
În postul Paştelui creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. În această perioadă este importantă şi o sfinţire a casei.
În Postul mare strict interzise în această perioadă sunt şi nunţile. Nu se fac nunţi pentru că perioada este de postire şi se referă atât la postirea sufletească, dar şi la cea trupească.
Un alt motiv pentru care nu se fac nunţi în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunţii sunt organizate petreceri cu multă mâncare şi băutură, dar şi cu o atmosferă ce este în contradicţie cu perioada postului. Biserica nu permite săvârşirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunţii să nu fie umbrită de restricţiile postului
De asemenea, în Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.