Experții apreciază că România a intrat în al doilea val endemic de COVID-19 din 2023. Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja, deoarece aceasta este o boală care ne îmbătrânește în medie cu 5 ani.
Pandemia provocată de noul coronavirus a fost declarată încheiată, chiar dacă virusul SARS-CoV-2 continuă să circule. Din 690 de milioane de oameni care au trecut prin infecția cu COVID-19, 250 de milioane au fost europeni. Autoritățile din România continuă să difuzeze săptămânal buletinul statistic al infecțiilor cu COVID-19. Potrivit ultimului buletin din 1 august, s-au înregistrat în ultima săptămână 600 de cazuri noi de infecție, cu 100 mai multe decât în săptămâna anterioară.
Cercetătorul Octavian Jurma observă că suntem în a doua săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi de COVID-19. „Avem astfel confirmarea că a debutat și în România al doilea val endemic din acest an. Având în vedere că acest val debutează cu aproape două luni mai târziu decât valul omolog de anul trecut, ne putem aștepta ca vârful să fie atins la finalul lunii septembrie sau cel târziu în octombrie și să atingă un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână”, estimează expertul.
Debutul acestui val, consideră Jurma, înseamnă că riscul de infectare va crește progresiv cu 15-20% în fiecare săptămână, ajungând la maximum odată cu deschiderea școlilor: „În acest stadiu, pandemia a ucis aproape toate persoanele cu risc mare de deces în caz de infecție, deci dacă ai supraviețuit infecției, riscul de moarte în caz de reinfectie este foarte scăzut, mai ales la vaccinați. Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este însă să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja. Long COVID este o boală extrem de neplăcută pentru că te îmbătrânește în medie cu 5 ani și în multe cazuri cel mai persistent simptom este o oboseală cronică debilitantă”, arată expertul.
andemia care s-a încheiat a tăiat din speranța de viață la naștere în toate țările UE și nu numai. Datele Eurostat arată că, în 2021, speranța de viață la naștere a scăzut la o medie de 80,1 ani, de la 80,4 ani, în 2020.
Pe regiuni, la nivelul anului 2021, cel mai mare nivel de speranță de viață la naștere au fost în Spania – 85,4 ani, la polul opus, situându-se Bulgaria – 71,4 ani – și România – 72,8 ani.