În anul 2021, Paştele ortodox pică pe 2 mai, în timp ce Paştele catolic pe 4 aprilie. Postul Sfintelor Paşti în acest an este în perioada 15 martie – 1 mai.
Creştinii numesc acest post şi Postul Mare, care durează 40 de zile, la care se adaugă şi Săptămâna Patimilor.
Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.
În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.
Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă petrecerile sunt considerate nepotrivite.
Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.
În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.
De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.
Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește.
Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.
Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.
În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.
În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se înalte sufleteste prin rugăciune alaturi de fapte bune.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
La praznicul Buneivestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la pește.
Când Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin.
Când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).
În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, când va fi o minivacanță de patru zile. Paștele catolic va fi în 4 aprilie.
Vinerea Mare este și zi liberă pentru români. Astfel, românii vor avea, cu ocazia Paștelui, o minivacanță de patru zile: vineri – 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă – 1 mai, duminică – 2 mai și luni – 3 mai (a doua zi de Paște).
Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.
Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.
Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.
– Servicii de creare site web
