În creștinism, Lunea Mare (greacă: Megale Deutera) este prima zi din Săptămâna Mare, săptămâna înainte de Paști. Este precedată de Duminică Floriilor și urmată de Marțea Mare. Este a treia zi a Săptămânii Mari la ortodocși după Sâmbătă lui Lazăr și Duminică Floriilor; și a două zi a Săptămânii Mari la catolici după Duminică Floriilor.
Evangheliile prezintă câteva evenimente notabile care au avut loc de fapt în ziua biblică a Lunii Mari. Unele dintre cele mai notabile și ușor de recunoscut evenimente au fost miracolul smochinului blestemat (Matei 21:18-22, Marcu 11:20-26), întrebarea pusă de către preoții Templului privind autoritatea lui Isus (Matei 21:23-27), răsturnarea meselor negustorilor din Templu (Marcu 11:15–19) și diverse parabole în funcție de care Evanghelie este citită.
În Lunea Mare se face pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob și a smochinului neroditor. Numele de Iosif înseamnă „El (Domnul) adaugă”. Acesta a fost cel de-al unsprezecelea fiu al lui Iacob și primul al Rahilei.
Sfânta Scriptură ne mărturisește că într-o zi, bătrânul Iacob îl trimite pe Iosif să-i aducă vești despre frații lui, care erau plecați cu oile la câmp. Frații săi, erau invidioși pe acesta din momentul în care le vestise câteva vise: „Eram la câmp cu toții și legăm snopi. Snopii mei stăteau drept, iar ai voștri se plecau spre ai mei”, „se părea că soarele, luna și unsprezece stele se aplecau și se închinau în față mea”. În urmă acestor descoperiri, frații săi și-au pus în gând să-l omoare.
Văzându-l de departe că vine de la casă tatălui spre ei, aceștia au zis: „Iată visătorul!
Haidem să-l omorâm și să-l aruncăm într-un puț și să zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visurile lui”. Însă Ruben, unul dintre frații săi, le-a zis: „Nu, să nu vărsați sânge! Aruncați-l mai bine în puțul acela din pustiu, dar mâinile să nu vi le puneți pe el”. Este aruncat în puț, însă, este scos de acolo pentru a fi vândut cu 30 de arginți unor negustori.
Pentru a-și acoperi fapta, frații săi au tăiat un ied, au rupt haina lui Iosif și au înmuiat-o în sânge. Seară, ajunși acasă, i-au arătat haina lui Iacob, spunându-i acestuia că Iosif a fost mâncat de o fiară sălbatică.
Sfântul Evanghelist Marcu vorbind despre smochinul neroditor spune: „Iar a două zi ieșind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Și văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Și a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din ține în veac” (Marcu 11, 12-14), iar Sfântul Evanghelist Matei ne spune că: „Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19).