ABUZ – PROPRIETATI INCALCATE – Vanatorii, mai presus de Constitutie

O lege anticonstitutionala permite unei categorii de persoane sa dispuna de proprietati private care nu le apartin. Un sighetean lupta pentru un drept ce le este incalcat catorva sute de mii de oameni, desi acesta este garantat prin Constitutie: dreptul la proprietate.

In orice tara guvernata pe principii democratice, pe o proprietatea privata nu poate patrunde nicio persoana fara acceptul proprietarului. In Romania, acest drept este garantat prin Constitutie.

Numai ca, printre exceptiile incadrate in limitele normalitatii, la noi s-a creat, printr-o lege care contravine Constitutiei, o categorie de persoane care sunt, din acest punct de vedere, mai presus de oamenii legii. Aceaste persoane pot intra pe o proprietate privata fara acceptul proprietarului, chiar fara sa-l anunte. Adica, pot dispune dupa bunul plac de o proprietate pe care altcineva decat ei platesc taxe si impozite.

O lege anticonstitutionala: Legea vanatorii
„In Romania, este consacrat un principiu de drept care face ca niciun organ, persoana, institutie a statului sa nu poata incalca dreptul de proprietate, care este consfintit, protejat si garantat de catre Constitutie. Insa exista exceptii, acceptate de comunitatea europeana si de legiuitorul roman: mandatul de perchezitie – pe care-l emana instanta de judecata la cererea Parchetului -, combaterea de catre cei de la ISU a situatiilor de caz fortuit sau forta majora si mai exista o situatie acceptata. Printr-o dispozitie speciala, o lege din 2006 cu privire la vanatoare, se accepta accesul pe proprietatile private a vanatorilor care au autorizatie speciala de vanat sau care desfasoara activitati de intretinere a fondurilor de vanatoare, cu mentiunea ca terenul trebuie sa fie situat obligatoriu in extravilan”, a explicat avocatul Cristian Niculescu-Tagarlas.

Privind prin catarea pustii de vanatoare, situatia e normala. Insa prin prisma multor proprietari de locuinte construite la marginea padurilor, legea vanatorii este anticonstitutionala, pentru ca nici atunci cand cumperi un teren si nici cand primesti autorizatiile pentru constructia unei locuinte, nicio autoritate publica nu te avertizeaza ca pe acel teren vanatorii pot intra oricand, fara sa-ti ceara permisiunea.

„Exista o contradictie intre legislatiile aplicabile in momentul de fata. Nu exista o legislatie care sa aprobe construirea de locuinte in extratravilan, indiferent ca-s case de vacanta sau ce sunt. Nu exista documentatie pentru acest lucru! Exista o singura exceptie, pe legea 350, in care se specifica ca se poate construi in extravilanul unei localitati constructiile aferente regimurilor agricole, sau cladiri destinate activitatii silvice. Odata ce ai intocmit o documentatie urbanistica privind constructia unei locuinte in extravilan, in cele mai multe situatii terenul intra in intravilan si nu mai pot trece pe acolo vanatorii, pentru ca nu mai este in fond de vanatoare. Daca e teren extravilan are toate sansele sa fie inclus in fondul de vanatoare, dar asupra acestui lucru se pot pronunta Directia Silvica sau AJVPS”, a mai mentionat avocatul Niculescu Tagarlas.

Asadar, autoritatile nu-si fac probleme ca unui cetatean i-ar putea fi incalcat dreptul la proprietate, reglementat prin Constitutie, pentru ca in momentul in care ii dau acestuia autorizatie de constructie pentru o locuinta, includ proprietatea respectiva in intravilianul localitatii, iar vanatorii pot sa patrunda fara acceptul proprietarului doar pe terenurile din extravilan. In realitate, situatia e alta. Vanatorii sustin ca legea lor le da dreptul sa intre pentru a vana cand vor pe terenurile care nu sunt ingradite, indiferent ca sunt in intravilan sau extravilan, daca acestea sunt incluse intr-un fond de vanatoare.

„Conform legii 407, la articolul 31, alineatul 4 spune asa: “Autorizatia de vanatoare eliberata de gestionar da dreptul titularului acestuia de a vana exemplarele pentru care s-a eliberat autorizatia pe terenurile incluse in fondul cinegetic respectiv indiferent de categoria de proprietate si proprietarul acestora”, indica secretarul Clubului de Vanatoare Sighetu Marmatiei, Doru Hotea.

Si seful vanatorilor maramureseni, Ionica Pop, sustine acelasi lucru. „Pe terenurile pe care sunt ingradite, un vanator nu va intra niciodata. Pe terenurile care nu sunt ingradite se poate practica vanatoarea in mod normal si regulamentar”, a declarat directorul AJVPS Maramures.

Consultand legea vanatorii, emisa in 2006 si amendata in fiecare an dupa aceea, conform articolului 34, vanatorii au voie sa vaneze si in intravilan si chiar in zonele protejate, insa numai la solicitarea consiliului local sau a administratiei respectivei arii naturale protejate.

Omul vanat pe DJ 171
Pe langa contradictia cu dreptul consfintit de Constitutie asupra proprietatii, problema celor deranjati, abuziv, spun ei, de vanatori, implica doua componente: faptul ca acestia nu ii anunta cand vaneaza pe terenul lor, fapt care amplifica riscul impuscarii accidentale, si conditionarea de a-si imprejmui terenul pentru a scapa de invazia vanatorilor, fapt neconstitutional. Totusi, seful vanatorilor maramureseni sustine ca nu se comit abuzuri.

„Cand practicam o partida de vanatoare nu avem obligatia sa anuntam proprietarii de terenuri, pentru ca acestia, pe un fond de vanatoare de 10.000 de hectare, sunt foarte multi. Dar niciodata nu s-a intamplat ca vanatorii sa abuzeze de proprietatile din imediata vecinatate a locuintelor. Chiar daca un vanator trece pe acolo si, de exemplu, exista o casuta de vacanta la marginea padurii, daca se va intampla sa execute un foc de arma, intr-un cadru legal, organizat, intotdeauna va fi foarte atent. Ca dovada ca n-am avut cazuri de acest gen de accidente.” Ionica Pop

Afirmatia nu este reala. Nu mai departe de luna februarie, in satul Costeni, vanatorul Alexandru Timofte (36 de ani), din Targu Lapus, intors de la o vanatoare pe fondul Satra, a oprit masina pe Drumul Judetean 171, si a tras intr-un tufis in care credea ca e un animal salbatic, ranind grav un tanar care a iesit de pe carosabil pentru a se feri din calea masinii.

Colegii sai au mentionat ca Timofte era un vanator experimentat si nu consumase bauturi alcoolice. Un vanator anonim a comentat situatia in felul urmator: „Nu a fost facut vanator cu pile si bani, ca multi din ziua de azi care nu au nicio treaba cu vanatoarea. A copilarit prin padurile din imprejurimi si are arma de peste 15 ani. Poate da lectii multor vanatori. A fost un accident regretabil, care se poate intampla oricui dintre noi.”.

Ca un vanator crede ca impuscarea unui om care merge pe drum de catre un alt vanator, experimentat, lucid si care cunoaste foarte bine zona, se poate intampla oricui, nu este linistitoare pentru nimeni, insa peste acest pericol, pe care sefii vanatorilor incearca sa-l minimizeze, ramane situatia abuzului perpetuat asupra proprietarilor de terenuri.

Puteri depline: vanatoare in municipiu!
In ultimii ani, extinderea localitatilor a condus, implicit, la extinderea intravilanului, loc in care vanatorii nu pot nici vana, nici viola, prin ceea ce legiutorul numeste “drept special de servitude”, terenurile private. Numai ca oamenii cu pusti nu tin cont de modificarea hartilor si a terenurilor unde au dreptul sa vaneze, asa ca patrund nestingheriti, si de multe ori cu aroganta, pe proprietati private. Un argument in acest sens s-a petrecut recent si nu intr-un sat, ci chiar in municipiul Sighetu Marmatiei.

„Sambata, 12 noiembrie, pe la ora 14, am vazut in spatele casei, urcand dealul, un cetatean imbracat in costum de camuflaj, c-un rucsac in spate. Eu povesteam cu un cioban care era aici cu oile. N-am apucat sa reactionez, cand am auzit doua focuri de arma. Astea doua focuri au fost trase de la aproximativ 80 de metri de casa, deci in intravilan. Am urcat dealul si am vazut patru vanatori, aliniati in stand, pregatiti de vanatoare. I-am intrebat ce cauta pe terenul meu, la care ei mi-au raspuns: “Ne permite legea, bai, mosule, noi am platit 600 de milioane (n.r., de lei vechi) pentru fondul asta de vanatoare”. Atunci am auzit prima data in viata mea ca terenul pe care platesc eu impozit, parte intravilan, parte extravilan, este in fond de vanatoare. Nimeni nu mi-a spus treaba asta niciodata”, povesteste sigheteanul Teofil Ivanciuc.

Cu terenul cooptat abuziv in fondul de vanatoare Ronisoara, Teofil Ivanciuc, semnaleaza cel mai grav aspect al evenimentului petrecut la marginea Sighetului: vanatorii au executat focuri de arma in intravilanul localitatii, fapt pentru care ar fi trebuit sa aiba autorizatie nu de la Clubul local de vanatoare, unde sunt membrii cotizanti, ci de la Consiliul Local.

„Legea vanatorii mentioneaza ca nu se poate face vanatoare pe terenurile din intravilan, care nu pot intra in fondul de vanatoare. Pana in 2010 limita intravilanului era la 30 de metri de la strada Mocanitei. In 2010, intravilanul a fost extins, iar limita lui a urcat la aproximativ 100 de metri de strada, deci cam jumatate din deal. Tot ce-i sub limita padurii e in intravilan. Numai ca vanatorii nu tin cont si isi executa activitatea pe vechile limite ale Fondului 27 Ronisoara. Vanatorul care era in pozitia cea mai de jos si care a executat foc, a tras de la vreo 80 de metri din spatele casei, din intravilan!”, spune Ivanciuc.

Secretarul clubului local de vanatoare, argumentand cu precizarea vanatorilor implicati, “muta” locul tragerii la 500 de metri de casa lui Ivanciuc. Adica, peste culmea dealului, ceea ce-nsemna ca Ivanciuc are puteri paranormale, si i-a vazut pe vantori prin deal. „Vanatoarea colectiva din 12 noiembrie, la care au participat sapte vanatori si un gonas, s-a organizat pe Fondul 27 Ronisoara. S-a recoltat o vulpe. Cetateanul care a reclamat ca s-o facut la el in gradina vanatoare, sta in fondul de vanatoare. Organizatorul vanatorii o zis ca o fost puscaturi, intr-adevar, dar la peste 500 de metri de casa omului. S-o tras la doua vulpi, una o plecat ranita”, a mentionat, Doru Hotea.

Politia – interventie ratata, cercetare abandonata
Pentru ca oamenii care erau pe proprietatea sa au refuzat sa se legitimize, Ivanciuc a chemat politia. „Pe vanatorul care era cel mai jos, in intravilan, l-am intrebat cum il cheama, macar sa stiu si eu cu cine stau de vorba ca-i pe terenul meu. A refuzat. “Sunt de la filiala (adica Clubul de Vanatoare Sighet), punct”. Fara sa-mi spuna un nume, nimic. Ulterior, nici seful filialei de vanatoare n-a vrut sa-mi spuna care au fost vanatorii care au intrat pe terenul meu, probabil legea le permite. Am sunat la 112 si cei de acolo mi-au spus ca au mai primit un apel vizavi de niste posibili braconieri care vaneaza aici, in zona releului. Cand a aparut politia, vanatorii plecasera. Am dat o declaratie verbala si cu asta basta, nu m-au mai contactat”, spune Teofil Ivanciuc.

De fapt, dupa ce au ratat interventia, politistii sigheteni nu au contactat nici macar clubul de vanatoare local, sa se convinga daca e vorba de un caz de braconaj sau nu. „Pe noi nu ne-o contactat politia. Mi s-o spus ca o fost politia, n-o gasit nimic, altfel s-ar fi sesizat si ne-ar fi cercetat, dar nu ne-o cercetat nimeni. Din punctul nostru de vedere totul este in regula… si legal”, a precizat Doru Hotea, care a acceptat ca proprietarul terenului era indreptatit sa ceara vanatorilor sa se identifice, macar pentru a se convinge ca nu sunt braconieri.

Si seful vanatorilor maramureseni a confirmat ca intr-o situatie de acest gen vanatorii ar trebui sa faca dovada ca presteaza o activitate legala. „Da, nu este nicio problema daca un vanator trebuie sa faca acesta dovada. El este instruit in acest sens si stie ce are de facut”, a spus Ionica Pop.

Fara limita, dar cu reguli… nescrise
Sigheteanul Ivanciuc a vrut sa afle daca vanatorilor nu li se impune o limita de casa de la care pot executa focuri de arma, tinand cont de numeroasele accidente care au avut loc.

„L-am intrebat pe domnul secretar Hotea, de la filiala de vanatoare, care a avut un comportament iesit din tiparele politetii, care este distanta minima de la care se poate executa foc. Mi-a spus: “Domnule, pai normal ca se poate din curte – adica din curtea ta unde tu esti proprietar si platesti impozite -, dar nu chiar de pe treptele casei”. Asta a fost singura limita pe care a vazut-o dansul. In curtea mea, orice vanator poate sa vina fara aprobarea mea sa vaneze, fara nicio problema. Cica asa ar spune legea”, mentioneaza Ivanciuc.

„Regulamentul spune ca se poate face foc de arma in asa fel incat sa nu pui in pericol integritatea persoanelor. Nu exista o distanta, dar niciodata un vanator nu va trage de la coltul casei. Exista regula nescrisa, o regula de corectitudine si niciodata nu va trage de la coltul casei, asta e foarte bine stiut de toti vanatorii”, e convins directorul AJVPS Maramures.

Cum dispun altii de terenul tau: “Pune-ti gard!”
Dupa ce a aflat ca terenul sau, situat la periferia municipiului de peste Deal, este inclus, fara acceptul sau, intr-un fond de vanatoare, Ivanciuc a incercat sa afle cum a fost posibil aceasta actiune intr-un stat de drept.

„Terenul este situat pe strada Mocanitei, in Sighetu Marmatiei, la iesirea spre Rona de Jos, pe valea Ronisoarei. In perioada comunista, toate terenurile din zona au fost confiscate de stat si introduse in cadrul CAP Sighet si in Fondul de vanatoare 27 Ronisoara. Introducerea terenului in fondul de vanatoare a fost abuziva, pentru ca pe strada aceasta s-au aflat dintotdeauna case, la distanta foarte mica de padure, si in perioada comunista legea spunea ca focul de arma nu poate fi executat la distanta mai mica de 200 de metri de prima casa. Dupa Revolutie s-a retrocedat terenul vechilor proprietari, dar terenul nu a fost scos din fondul de vanatoare. Am cumparat terenul in 2005 fara ca vreo autoritate sa-mi spuna ca o bucata din teren, care nu e in intravilan, se afla in fondul de vanatoare. Ultimul extras de carte funciara e din urma cu doua saptamani si pe el scrie „liber de sarcini”, a mentionat Teofil Ivanciuc.

Pe langa discutabil abuziva lege a vanatorilor, care incalca dreptul constitutional la proprietate, exista amendamentul gardului. Conform vanatorilor, daca nu vrei sa iti incalce proprietatea, imprejmuieste-o cu gard, de parca gardul ar consfinti dreptul la proprietate, sau de parca, cu gard, esti mai proprietar decat fara gard.

“Daca era ingradit, n-ar fi sarit nimeni gardul. Nefiind ingradit, era o livada cu pomi, si la o distanta de peste 500 de metri de la casa se poate face vanatoare. Deci nu vad niciun fel de motiv, nu s-au produs pagube, chiar din contra, o impuscat o vulpe. Poate omul n-are gaini si de aia-i suparat. Sau i le-o dus si in loc sa-i para bine…”, spune, ironic, Doru Hotea, seful vanatorilor sigheteni. Insa Ivanciuc, un iubitor al naturii, a explicat de ce nu-si va monta niciodata gard pe proprietatea sa.

„Si vanatorii si politia mi-au spus sa-mi ingradesc terenul, desi atat Constitutia Romaniei, cat si Conventia Internationala a Drepturilor Omului mentioneaza ca proprietatea este sfanta, indiferent ca este imprejmuita sau nu. Eu nu doresc sa-mi imprejmuiesc proprietatea, pe care platesc impozit si sunt proprietar tabular, ci voi considera ca sunt proprietar cu toate drepturile, chiar si fara gard! Voi pune doar pancarte cu „Limita proprietate privata, nu treceti fara aprobare!”. Aia e tot ce o sa fac. In afara de acest drept al meu, nu voi monta garduri pentru ca aici, sub coasta, exista un pasaj al capriorilor, vechi de zeci de ani. Daca fac gard, oblig caprioarele sa coboare in drum, ori sa urce pe creasta, unde se afla un alt drum si unde pot cadea usor prada vanatorilor, braconierilor, sau cainilor hoinari. Aici, pe teren, avem un izor, singurul din zona asta pe o raza de cativa kilometri, si de aceea foarte multe animale vin sa bea apa aici. E o zona linistita, retrasa. Daca montez garduri, le-am taiat si sursa de apa si sansa de a supravietui”, a explicat Teofil Ivanciuc, care ne arata fotografii cu caprioare care se plimba nestingherite chiar pe langa casa sa.

Campanie de modificare a legii vanatorii
Seful vanatorilor sigheteni, Doru Hotea, s-a aratat contrariat de faptul ca in Romania un om indrazneste sa reclame faptul ca i s-a incalcat proprietatea fara sa i se ceara permisiunea si sustine ca e un caz singular. „Acuma aud prima data ca un om ii nemultumit ca s-o incalcat proprietatea lui, pe linie de vanatoare vorbesc. Asemenea cazuri n-am mai intalnit. Gradina ii apartine, vanatul nu. Vanatul este un bun national”, spune Hotea. Aceeasi expresie o foloseste si directorul AJVPS Maramures, Ionica Pop: „Vanatul este bunul statului”.

Dar sigheteanul care refuza sa-si ingradeasca proprietatea pentru a nu priva animalele din padurea de la marginea orasului de posibilitatea de a se adapa spune ca va continua sa lupte pentru ca oamenii care numesc animalele salbatice „vanat” sa ii respecte si lui si celorlalti proprietari un drept garantat de Constitutie.

„Legea vanatorii spune ca vanatul este un bun national. In legea comunista se spunea: vanatul este un bun al intregului popor. Nicio evolutie. Nu se pune problema de biodiversitate, echilibru ecologic etc. In tarile europene, animalele salbatice nu sunt vanat, ci fauna salbatica. Eu sunt un simplu proprietar de teren, dar voi face toate eforturile ca proprietarii din Romania sa decida daca vor sau nu ca terenurile lor sa fie incluse in fondurile de vanatoare. Voi lua legatura cu ONG din strainatate, pentru ca sunt mii de cazuri de oameni a caror proprietati sunt calcate de vanatori, fara aprobarea lor, de focuri de arma executate in spatele caselor… Voi face toate eforturile ca legea vanatorii din Romania sa fie modificata, la presiunea Comisiei Europene, pentru ca pe plan national nu se poate – jumatate dintre parlamentari sunt vanatori si si-au facut legea pentru ei insasi”, a spus Ivanciuc.

Exista precedente
Controversata vanatoare din 12 noiembrie, de pe Fondul de vanatoare 27 Ronisoara, a fost condusa de Ioan Czifirak, cei sapte vanatori primind aprobare sa impuste un mistret, doua vulpi, doi iepuri, trei ciori si trei cotofene. De impuscat, au impuscat o vulpe, pe terenul sigheteanului Teofil Ivanciuc, cel putin doua focuri fiind trase din intravilanul municipiului, de la 80 de metri din spatele casei sale, dupa cum sustine acesta, fapt ilegal, insa acoperit cu uitare de politistii sigheteni chemati de doi locatari din zona sa investigheze cazul.

Secretarul clubului de vanatoare Sighet, afiliat la AJVPS Maramures, Doru Hotea, sustine ca totul a fost legal si ca oricum s-a impuscat un daunator, o vulpe, al carei les am fost invitat sa-l vad agatat intr-un copac, fapt interzis de regulamentele vanatoresti, dupa cum afirma seful AJVPS, Ionica Pop. Adica, ce mare lucru ca se incalca proprietatile private? Reclamantii ar trebui sa fie multumiti de binele facut de vanatori.

Aceasta nu a fost o pledoarie impotriva vanatorii, care are un rol bine determinat, ci impotriva modului in care procedeaza unii vanatori, de care celorlalti le e rusine, si, mai ales, impotriva unei legi care confera acestei categorii drepturi pe care nu le are altcineva nici in lumea civilizata, nici in Romania: dreptul de incalca o proprietate privata.

Precedente de a schimba o lege care contravine intereslor romanilor sunt suficiente, ultimul caz fiind al Legii adoptiilor. Pentru ca uneori greselile pot fi corectate. Altfel, sintagma “proprietatea este protejata prin lege” ramane doar o expresie inghetata, ca vulpea jupuita, al carui les a fost atarnat intr-un copac din padurea de la periferia Sighetului.
Sursa: Catalin Vischi