Activitatea Bisericii Ortodoxe Române în anul 2023, în date şi cifre

Părintele Patriarh Daniel a deschis marți lucrările Consiliului Național Bisericesc prezentând raportul de activitate al Bisericii Ortodoxe Române pentru anul 2023 în plan administrativ-bisericesc, sacramental-liturgic, pastoral-misionar, cultural-educațional și social-filantropic.

Raportul-sinteză prezentat s-a intitulat „Biserica prețuiește pe bunici și apreciază pe cântăreți rugători, sau psalți” și a inclus cifre relevante pentru activitatea din țară și din diaspora a Bisericii în anul 2023, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice și Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți).

Canonizări în 2023 și o veste bună pentru viitor
Printre cele mai importante realizări în plan sacramental-liturgic de anul trecut se numără:

Proclamarea canonizării Sf. Ier. Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești;
Canonizarea Cuv. Macarie Protopsaltul, imnograf în limba română;
Înscrierea în calendarul bisericesc a Sf. Cuv. Casiana Imnogafa (7 septembrie), a Sf. Ier. Ioan Maximovici (2 iulie), a Sf. Cuv. Iosif Isihastul (28 august), a Sf. Nicolae Cabasila (28 iunie), a Sf. Mc. Marius, Marta, soția sa, și a fiilor săi, Audifaciu și Avacum (6 iulie);
Declararea zilei de 1 octombrie – când este sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului – ca Ziua Persoanelor Vârstnice și menționarea ei în Calendarul creștin-ortodox la rubrica zilelor și datelor importante;
Componenta Cultură a Administrației Patriarhale a elaborat argumentele de canonizare și textul de Sinaxar pentru cuviosul athonit de origine română Nectarie Protopsaltul.
În acest context, Patriarhul României a anunțat că Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a acceptat recent să-l adauge pe cuvios pe lista de canonizare a Patriarhiei Ecumenice, alături de alți doi cuvioși athoniți de origine română: Dionise Ignat și Petroniu Tănase.

Diaspora: De 7 ori mai multe botezuri decât înmormântări

Anul trecut, în cele 13 eparhii din diaspora ale Bisericii Ortodoxe Române, numărul parohiilor și filiilor a crescut la 1578 parohii de la 1483 în 2022. De asemenea, la cele 71 de mănăstirii din diaspora, în 2023 s-au adăugat încă trei.

„De remarcat aptul că, în aceste parohii și comunități ortodoxe românești, în cursul anului 2023 au fost oficiate 22.975 botezuri (față de 25.282 botezuri în anul 2022), 4759 de cununii (față de 5758 cununii în anul 2022) și doar 3639 de înmormântări (față de 3692 înmormântări în anul 2022)”, a subliniat Preafericirea Sa.

„Deci foarte interesant e să vedeți că în România este exact invers situația. Sunt mult mai multe înmormântări în România decât botezuri”, a continuat Patriarhul României. „Ceea ce înseamnă că avem mult mai mult mai mulți copii care se nasc în diaspora decât în țară.”

60,5 milioane euro pentru filantropie
Cea mai semnificativă cifră a fost dată de activitatea social-filantropică a Bisericii. Opera socială a Bisericii Ortodoxe Române a însumat anul trecut echivalentul a 60,5 milioane euro.

„Pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică, în anul 2023, la nivelul Patriarhiei Române, au fost cheltuiți 294.173.226 lei, iar pentru sprijinirea refugiaților suma de 5.151.731,43 lei, ceea ce reprezintă totalul de 299.324.957,43 lei”, a detaliat Patriarhul Daniel.

Alte cifre relevante

760 convertiri și reveniri la Ortodoxie în 2023 față de 755 în 2022 – proporția de reveniri fiind mult mai mare anul trecut.
În afara filialelor Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR) și ale Ligii Tineretului Creștin Ortodox din România (LTCOR), în Patriarhia Română mai funcționează 94 de asociații și ONG-uri de tineret și 875 grupuri de voluntari. Numărul proiectelor pentru tineri inițiate de centrele eparhiale din Patriarhia Română anul trecut a fost de 235.
În prezent, în Patriarhia Română funcționează 197 de unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil: 148 muzee și colecții muzeale, 30 centre pentru ocrotirea patrimoniului și 19 laboratoare de restaurare a patrimoniul eclezial.
Anul trecut, în Patriarhia Română s-a lucrat la 558 șantiere de artă bisericească și de restaurare, din care 470 șantiere de pictură: au fost executați 46.146 metri pătrați de pictură în diverse tehnici și au fost restaurați 11.084 metri pătrați de pictură murală și lemn policrom.
Tipografia Cărților Bisericești și Imprimeria Pharos au tipărit împreună 561.333 exemplare carte și reviste și 166.660 exemplare din Biblie.
Raportul prezentat Consiliului Național Bisericesc va fi supus aprobării Adunării Naționale Bisericești, care se întrunește miercuri. Joi, el va fi adus la cunoștința membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care se vor reuni în ședință de lucru.

Consiliul Național Bisericesc este organismul central executiv al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești. Este format din 12 membri ai Adunării Naționale Bisericești, câte un cleric și câte un mirean reprezentând fiecare mitropolie din țară, desemnați pe o perioadă de patru ani și pentru cel mult două mandate.