Averea celui mai mare latifundiar maramuresean de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Papp Simon, prim-pretor al plasei Viseu, cunoscut de localnici dupa numele romanesc Pop Simon, va ajunge in posesia unei femei care nu are niciun grad de rudenie cu familia acestuia, din care ultima desecendenta a murit in anul 1986. Surse oficiale sustin ca, in timpul procesului de intrare in posesia averii Simonoaiei din Viseu, drepturile litigioase ale femeii au fost cumparate de unul dintre cei mai bogati romani: miliardarul Dan Adamescu.
Acesta este doar unul dintre cazurile folosite, recent, ca argument de catre primul ministru al Romaniei, Victor Ponta, atunci cand guvernul si-a asumat raspunderea pe modificarea legii care vizeaza retrocedarile. Afacerea cesionarii drepturilor litigioase a dus la castiguri impresionante, insa cazul retrocedarii averii fostului prim-pretor al plasei Viseu este aparte nu doar prin modul in care o femeie care sustine ca a ingrijit-o timp de patru luni pe Olga Fornai, nepoata lui Papp Simon, despre care se acrediteaza ideea ca ar fi fost infiata de latifundiar, a dobandit dreptul de a mosteni aproape intreaga avere a unei familii care nu a avut copii, ci si din pricina valorii acestor bunuri imobile.
Miliardarul cesionar
Deocamdata, a fost retrocedat parcul orasului din Viseu de Sus – aproape 2 hectare situate in centrul oraselului, in schimbul careia mostenitoare a primit actiuni in echivalent de la Fondul Proprietatea -, fosta vila Papp (care a adapostit si primul cazinou din Maramures si pentru care administratia locala a platit deja chirii retroactive in valoare de peste 3 miliarde de lei vechi), dar si o padure de peste 1.000 de hectare, situata in Carlibaba, estimata la 15 milioane de euro. De altfel, specialistii in silvicultura sustin ca numai padurea care se va retroceda in acest contestat caz este estimata la peste 100 de milioane de euro.
„Eu am incercat sa aplic sentinta. Am semnat contractul cu persoana respectiva, mai exact cu reprezentantul, ca sunt cesionate drepturile – va dati seama ce se intampla in tara asta? Sunt cesionate drepturile lui asta mare din Bucuresti, Adamescu, si am incercat sa fac contract cu persoana respectiva pentru ca pe baza contractului sa solicit de la rezerva guvernului bani pentru a achizitiona cladirea primariei. Am fost impiedecat, pentru ca s-a imputernicit domnul Coman Vasile, actualul primar, sa continue procesul. Stiam ca nu exista nicio sansa sa se castige, ca existau niste documente care erau semnate chiar si de notarul general al Romaniei, pentru legalitate. Si s-a pierdut. Am platit vreo 1,6 miliarde de lei vechi cat am fost eu primar, acuma s-a mai platit pe ultimii doi-trei ani vreo 2-3 miliarde de lei vechi. In loc ca acesti bani sa se duca in valoarea cladirii, platim chirie ca fraierii. Din ambitii politice. Chiria respectiva intra in contul lui Marian Rodica despre care nici eu nu cred ca-i mostenitoare legala, dar are sentinta”, a explicat Vasile Ciolpan, fost primar in Viseu de Sus.
Si reprezentantul Directiei Silvice Maramures recunoaste implicarea in caz a miliardarului Dan Adamescu. “La vremea respectiva, fiind tot felul de… un fel de presiuni de la diverse personalitati, de la toti cei care se numeau mandatarii lui Marian Rodica… inclusiv domnul Adamescu, de la Bucuresti, am facut un amplasament pentru punerea in posesie a suprafetei de 3.800 de hectare, ca atata era in Maramures, restul era in judetul Suceava. Nu au acceptat acel amplasament, s-au dus in instanta si au reusit la Judecatoria Viseu de Sus sa obtina padurea pe Vaser, padurea statului dinainte de 1948. Eu am avut o singura discutie cu domnul Adamescu. M-a intrebat de amplasamente, daca sunt amplasamente. In rest, el a discutat la Prefectura si cu conducerea de atunci a Directiei Silvice. Nu stiu calitatea pe care o avea domnul Adamescu, dar s-a interesat de cazul asta”, a confirmat Darius Dobra, reprezentantul Directiei Silvice Maramures.
Dan Grigore Adamescu (64 de ani) este un om de afaceri originar din Ramnicu Valcea, cu o avere cumulata la peste 700 de miliane de euro, conform Forbes Romania, care-l situa anul trecut pe locul 4 in clasamentul celor mai bogati romani. El este cel despre care oficiali maramureseni sustin ca a cumparat drepturile litigioase de la Rodica Marian, o femeie acum in varsta de 70 de ani care a locuit timp de patru luni cu Olga Fonai, nepoata lui Papp Simon, in casa acestuia de pe strada Andrei Muresanu din centrul capitalei.
Conflictul si impacarea
Rodica Marian detine un testament olograf prin care Olga Fonai ii lasa toate bunurile sale. Nepoata latifundiarului Papp a murit dupa 39 de zile de la presupusa data la care a fost scris testamentul. Desi acesta a fost contestat de foarte multi oficiali si specialisti, decizia instantelor de judecata a fost ca testamentul este valid, asa ca a inceput batalia pentru recuperarea intregii averi a bogatasului din Viseu de Sus. Initial, autoritatile din Maramures au respins cererea femeii care sustinea ca este mostenitoarea legala a ultimei descendente a clanului Papp din Viseu.
“La dosarul de retrocedare, Marian Rodica, a anexat testamentul olograf si un certificat de mostenitor in care scria ca Fonai Olga ii lasa un scrin, un pat, o masa, deci nicidecum nu ii atesta terenuri forestiere sau terenuri agricole. Pe acest motiv noi am propus cererea de invalidare. Nu facea dovada calitatii de mostenitor pentru padure, pentru ca in certificatul de mostenitor padurea nu era trecuta. Si am considerat ca doamna Fonai Olga nu putea sa testeze un lucru pe care nu-l avea in proprietate”, a subliniat Eudochia Rohnean, reprezentanta Primariei Viseu de Sus.
Initial, in lupta pentru mostenirea averii pe care au detinut-o Papp Simon s-a implicat si Victor Rondolean, nepotul surorii sotului lui Zora, sora Olgai Fonai, – adica o ruda de gradul IV cu o presupusa mostenitoare a lui Papp Simon -, care contesta dreptul de mostenire al Rodicai Marian. In timpul procesului, partile s-au impacat. Desi a cheltuit foarte multi bani pe specialisti si expertize prin care sa dovedeasca faptul ca Olga Fonai este incapabila sa scrie testamentul, fiind extrem de bolnava si lipsita de ratiune la data inscrisa pe respectivul document, Rondolean a cedat aparent inexplicabil dreptul de fi unicul mostenitor si si-a pastrat exclusiv drepturile care-i revin dupa Zora Urdea, una dintre nepoatele lui Iren Papp despre care se acrediteaza ideea ca au fost infiate oficial, desi nu exista niciun document care sa ateste acest lucru – mai mult, pe certificatele de deces ale celor trei copii sunt inscrise in dreptul parintilor numele lui Isidora (sora lui Iren) si Zsiva Zsivanovici (sotul acesteia).
In urma intelegerii, Rodica Marian a ramas singura indreptatita sa primeasca averea care a fost trecuta pe numele sotilor Papp si a celorlalti doi nepoti. Cea mai mare parte a averii Simonoaiei, cum este cunoscuta sotia fostului prim-pretor, Iren, care a condus imperiul Papp dupa moartea sotului ei din 1920 si pana la exproprierea de catre regimul comunist, consta din padurile situate in Borsa.
Carlibaba si cei 40 de hoti
Primul succes al celui despre care unii oficiali maramureseni afirma ca a cumparat dreptul de a mosteni averea lui Papp Simon, miliardarul Dan Adamescu, a fost retrocedarea unei suprafete de 10.090 de hectare situate pe teritoriul administrativ al localitatii sucevene limitrofe cu Borsa, Carlibaba. Valoarea acesteia: 15 milioane de euro.
„Hotararea comisiei judetene a fost contestata la instanta, iar printr-o sentinta judecatoreasca care a ramas definitiva si irevocabila i s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru aceasta suprafata de teren cu vegetatie forestiera fara a i se stabili si amplasamentul acesteia. Ulterior, printr-o alta hotarare ramasa defetinitiva si irevocabila, pronuntata tot de Judecatoria Viseu de Sus s-a stabilit si amplasamentul celor 4.930 de hectare teren cu vegetatie forestiera, in sensul ca 1.090 de hectare reprezentau vechiul amplasament care era liber si putea fi pus la dispozitie – pentru aceasta suprafata de 1.090 de hectare Ocolul Silvic Carlibaba a pus la dispozitia comisiei locale Borsa suprafata, comisia judeteana Maramures a validat acest amplasament si s-a emis titlul de proprietate”, a declarat Rodica Pop, directorul Directiei Juridice a Institutiei Prefectului Maramures.
Unul dintre cei mai mari contestari ai retrocedarii padurii lui Papp Simon, fostul primar al Viseului, Vasile Ciolpan, a fost acuzat public ca ar fi renuntat la contestatii dupa ce fiul sau, inginer silvic, a fost platit de cei care detineau dreptul de mostenire in momentul punerii in posesie din Carlibaba.
“Eu de vreo opt ani de zile traiesc in reclamatii. M-a verificat DNA, m-a verificat tot. Actualul primar a folosit orice metode sa ma inlature de la primarie si imi facea reclamatii prin interpusi – nu va dau numele acestora ca n-am chef sa umblu in justitie, dar daca cercetati o sa vedeti cine sunt acei oameni. Fiul meu e inginer silvic si a fost cooptat intr-o echipa sa verifice nu stiu ce paduri, era in concediu, contra cost, in Moldova. Ce legatura are fiul meu si padurea lu’ nu stiu care? El s-a dus si a muncit pentru bani”, a motivat fostul primar.
Tot munca se cheama ca a depus si cesionarul drepturilor litigioase in aceasta retrocedare. Pentru ca in Borsa padurile Simonoaiei nu mai erau ce au fost odinioara, oficialii silvici din Maramures au explicat ca s-a incercat schimbarea amplasamentului in padurea Vaserului, intr-o zona cu paduri virgine, aflate sub protectia statului.
“Aceasta padure, in zona Solicu… Avea documente, nu era nicio problema sa fie retrocedata! Dar, oamenii care defrisau, alti oameni de afaceri, roiau sa puna mana pe aceasta padure, care era bine identificata in cadrul Vaii Vaser. Si de aia nu s-a putut pune in posesie acolo”, e convins fostul primar, Vasile Ciolpan.
Deocamdata, tentativa s-a soldat cu un esec, insa noua lege a retrocedarii, clamata de premier ca vine sa stopeze afacerea cumpararii de mosteniri inca nerecuperate, da frau liber si punerii in posesie a padurilor care au apartinut statului roman.
Schimb de amplasament, cu tupeu
Cel care va intra in posesia padurii latifundiarului Papp constesta in instanta amplasamentul din Borsa si, dupa intrarea in vigoare a noii legi a retrocedarii, pentru care guvernul si-a asumat deja raspunderea, e posibil sa primeasca mii de hectare de padure intr-un loc mai bun, doar statul, asa cum a subliniat si un raport al Curtii de Conturi a Romaniei, facut public in primavara acestui an, pierde constant din aceasta afacere.
“Directia Silvica a facut recurs si a reusit sa anuleze acea sentinta de la Viseu si sa treaca amplasamentul inapoi pe Borsa. Pe urma am dat hotarare de comisie judeteana de validare a amplasamentului pe Borsa, au atacat-o si pe aia in instanta – ne-au stramutat pe la Vatra Dornei, unde ne-am judecat -, a ramas Borsa, definitiv. Acum suntem in faza in care noi l-am pus la dispozitia Comisiei Locale Borsa, dar nu vin sa-si ia padurea! Banuiesc ca nu le convine acest amplasament, ca nu-i o valoare economica foarte mare”, a mentionat Darius Dobra, reprezentantul Directiei Silvice Maramures.
„Privind suprafata de 3.840 de hectare, instanta judecatoreasca a dispus ca sa fie pusa la dispozitie pe UAT Viseu de Sus, pe considerentul ca, la acea vreme, comisia locala Borsa sustinea ca are teren disponibil. Impotriva acestei sentinte s-a promovat recurs, iar, in 2010, Tribunalul Maramures a dispus ca cele 3.840 de hectare sa fie puse la dispozitie pe UAT Borsa. In momentul de fata, hotararea este contestata, se afla pe rolul instantei de judecata. Se refuza amplasamentul pe UAT Borsa”, a conformat si directorul Directiei Juridice a Prefecturii Maramures.
Padurea din Viseu
Dupa succesul dobandirii padurii din Carlibaba, cei care au devenit proprietarii averii unui bogatas din secolul trecut care nu a avut niciun copil, iar stirpea acestuia s-a stins defintiv in anul 1986, au devenit si proprietarii unei mari suprafete de padure si in Viseu de Sus, in apropierea padurii CAPS-ului (adica inscrisa in 1930 in proprietatea Casei Autonome a Padurilor Statului).
“Instanta a stabilit dreptul de proprietate lui Marian Rodica pentru 313 de hectare si a lui Rondolean Victor, de 85 de hectare. Dupa ce comisia judeteana va emite o hotarare de validare a amplasamentului, se va pune in posesie doamna Marian Rodica cu 313 hectare validate prin sentinta judecatoreasca si 85,33 hectare validata prin hotararea comisiei judetene. Domnul Rondolean Victor a inceput un proces in care vrea sa anuleze titlul de proprietate al composesoratului, pentru ca pe vechiul amplasament al familiei Pop Simion a fost pusa in posesie asociatia composesorala”, a precizat reprezenta Primariei Viseu de Sus, Eudochia Rohnean.
Numai ca reprezentanta Prefecturii sustine ca si in acest caz lucrurile nu sunt lamurite. „In noiembrie 2012, comisia locala de fond funciar Viseu de Sus a solicitat comisiei judetene validarea suprafetei de 313 hectare de teren cu vegetatie forestiera in favoarea doamnei Marian Rodica, in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile din 2007. Nu era viza ocolului silvic de la locul situarii terenului, nu rezulta acceptul beneficiarilor pentru aceste suprafete, sens in care, in cursul lunii ianuarie 2013, intreaga documentatie a fost restituita catre comisia locala de fond funciar Viseu de Sus. Pana la aceasta data nu au revenit cu documentatia catre comisia judeteana”, a subliniat Rodica Pop, director al Directiei Juridice a Institutiei Prefectului Maramures.
Cumparatorii de mosteniri
In cazurile cumpararii drepturilor litigioase din retrocedari, seful guvernului a afirmat ca in masura in care exista elemente de incalcare a legii penale se vor face toate sesizarile, adaugand ca „din pacate, in acei ani, nu a considerat nimeni ca fiind nimic ilegal”. Supralicitand, la cateva zile de la aceasta declaratie, oficialii statului au anuntat ca samsarii de proprietati obtinute prin cumpararea de drepturi litigioase vor fi impozitati cu 85%, decizia urmand sa descurajeze aceasta practica. Cu toate acestea, cele mai mari mosteniri, cuvenite sau nu, au fost deja transate, asa cum este si cazul celei a nepotului preotului ortodox din Patrova, fostul prim-pretor al plasei Viseu, Papp Simon.
“Atata timp cat prin sentinte judecatoresti se dau suprafete mai mari decat in anul 1948, atata timp cat se dau pe tot felul de bucati de hartie numite testament, nu trebuie sa ne miram ca avem probleme cu retrocedarile”, a mai declarat reprezentantul Directiei Silvice Maramures, Darius Dobra.
O sinteza a retrocedarii averii marelui latifundiar Papp din Viseu, decedat si el si sotia, sa fara a avea mostenitori arata asa: un testament prin care nepoata lui Papp Simon si Iren, Olga Fonai, o femeie in varsta de 88 de ani, lipsita de discernamant, conform analizei de specialitate a doctorului Vladimir Belis, i-a lasat unei femei pe care o cunostea de patru luni si de care s-a atasat sufleteste toate bunurile care vor exista la moartea ei. In certificatul notarial prezentat de femeie, emis la cinci ani dupa moartea Olgai Fonai, sunt mentionate la bunuri mobile “un pat, un scrin, o masa”. La bunuri imobile e o linie. Adica nu exista.
Cu toate acestea, mostenitorarea testamentara castiga in instanta dreptul de a fi improprietarita cu toate bunurile imobile care erau trecute pe numele Olgai Fonai, dar si toti membrii familiei Papp Simon si Iren. Pana acum a primit o casa in centrul Bucurestiului, 1.500 de hectare de padure – evaluata la peste 20 de milioane de euro -, parcul si primaria orasului Viseu de Sus, chirii retroactive de peste 3 miliarde de lei vechi, chirii lunare de 1.500 de euro, si mai are de primit alte cateva mii de hectare de padure in Borsa sau Viseu sau unde o sa decida instantele de judecata.
Drepturile asupra mostenirii au fost cumparate de Dan Adamescu, conform unor oficiali maramureseni implicati in cazul acestei retrocedari. Si asa s-a scris istoria transferului averii lui Papp Simon pe care, prin tertipuri si documente contestate, a dobandit-o un miliardar din timpurile noastre. Un miliardar… cinstit care a facut astfel un biznis reusit de peste 100 de milioane de euro.
Intr-un raport care a cuprins studiul mai multor spete referitoare la cumpararea drepturilor litigioase ale unor retrocedari misterioase, incriminate la nivel guvernamental, specialistii Curtii de Conturi a Romaniei au cuprins si acest caz, cerand autoritatilor statului sa isi recupereze padurile retrocedate ilegal. Ca de fiecare data, propunerile sunt pline de intentii bune, insa care nu se aplica. Doar statul e cel mai bun perdant. Iar influentii, cei mai buni castigatori.
Citeste si:
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
