Guvernul isi va angaja raspunderea, astazi, 15 decembrie, in plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului asupra proiectelor de lege privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale in 2012 si promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). Prin angajarea raspunderii, actele normative se considera adoptate, fara a mai fi dezbatute de legislativ, daca in termen de trei zile nu se depune o motiune de cenzura sau daca aceasta din urma este respinsa. In cazul adoptarii motiunii de cenzura, Executivul isi pierde mandatul. Opozitia a anuntat deja ca va initia un asemenea demers.
Prima sedinta comuna a Parlamentului de joi este dedicata angajarii raspunderii Guvernului pe proiectul legii privind promovarea judecatorilor la ICCJ.
Actul normativ prevede ca promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face numai prin concurs organizat ori de cate ori este necesar si care se anunta cu cel putin 60 de zile inainte de desfasurare, in limita posturilor vacante, de catre Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit proiectului pentru modificarea si completarea legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si pentru modificarea articolului 29, alineatul 1, litera b din legea 304/2004 privind organizarea judiciara, la concursul pentru promovarea in functia de judecator la ICCJ pot participa judecatorii si procurorii care au indeplinit efectiv cel putin cinci ani functia de judecator la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel, ori la Parchetul de la langa ICCJ, au obtinut calificativul „foarte bine” la ultimele trei evaluari, nu au fost niciodata sanctionati disciplinar si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 15 ani.
Concursul de promovare in functia de judecator la ICCJ consta in: evaluarea hotararilor judecatoresti redactate, in cazul judecatorilor sau a actelor intocmite in faza de urmarire penala ori in faza judecatii, in cazul procurorilor, interviu in fata plenului CSM si probe scrise, cu caracter teoretic si practic.
Comisiile de concurs sunt numite prin hotarare a CSM si corespund sectiilor ICCJ pentru care au fost depuse candidaturi. Din aceste comisii nu pot face parte sotul sau sotia, rude ori afini pana la gradul al patrulea inclusiv ale candidatilor.
In termen de 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare in functia de judecator la ICCJ, CSM dispune, prin hotarare, promovarea candidatilor declarati admisi.
De asemenea, proiectul de lege stipuleaza ca in interesul serviciului magistratii-asistenti pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, in functiile de prim-magistrat-asistent sau de magistrat asistent sef, de catre presedintele ICCJ pe o perioada de cel mult sase luni. Delegarea asistentilor-magistrati poate fi prelungita cu acordul scris al acestora, cel mult inca sase luni. De asemenea, se precizeaza ca pe perioada delegarii magistratii-asistenti beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia pentru care au fost delegati. Prim-magistratul asistent este promovat dintre magistratii-asistenti sefi cu o vechime de cel putin doi ani in aceasta functie.
In cea de-a doua sedinta de joi a plenului reunit al Camerei Deputatilor si Senatului Guvernul isi va angaja raspunderea pe proiectul de lege privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale in anul 2012.
„In anul 2012, alegerile pentru autoritatile administratiei publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, stabilita prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor si Autoritatii Electorale Permanente. Primarii, presedintii consiliilor judetene, consilierii locali si judeteni in functie isi exercita mandatul pana la data validarii noilor alesi”, se arata in actul normativ.
Proiectul stipuleaza ca alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat din 2012 au loc in colegiile uninominale delimitate prin hotarare a Guvernului cu cel putin trei luni inaintea datei alegerilor, la propunerea unei comisii parlamentare speciale constituite din cate doi reprezentanti ai fiecarui grup parlamentar. Impotriva acestei hotarari a Executivului persoanele interesate pot introduce actiune la instanta de contencios administrativ competenta, in termen de 48 de ore de la intrare in vigoare. Aceste actiuni trebuie sa se judece in regim de urgenta si cu precadere se solutioneaza in termen de cinci zile de la inregistrare. Impotriva acestei hotarari se poate face recurs in 48 de ore de la pronuntare. Hotararea pronuntata in recurs se definitiva si irevocabila.
In proiectul de lege se precizeaza ca o persoana nu poate candida in acelasi timp pentru functia de primar si pentru un mandat de senator sau deputat si nici pentru functia de presedinte al consiliului judetean si pentru un mandat de senator sau de deputat. In cazul incalcarii acestor dispozitii toate candidaturile aceleiasi persoane sunt nule de drept.
In cazul organizarii alegerilor parlamentare cu cele pentru autoritatile publice locale se utilizeaza liste electorale permanente, suplimentare si complementare, iar in sectiile de votare vor exista urne etichetate conform destinatiei lor, astfel una pentru Camera Deputatilor si Senat, una pentru presedintele consiliului judetean si consiliul judetean, una pentru primar si consiliul local.
Introducerea buletinului de vot intr-o alta urna decat cea destinata buletinului de vot nu atrage nulitatea acestuia.
Persoanele retinute, detinute in baza unui mandat de arestare preventiva, persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, dar care nu si-au pierdut drepturile electorale, precum si cei aflati in spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi, centre de ingrijire, asistenta si recuperare a persoanelor cu handicap si camine de batrani, cu exceptia personalului acestora, isi exercita dreptul la vot prin intermediul urnei speciale.
Proiectul mai prevede detalii tehnice despre constituirea birourilor electorale, dar si faptul ca cheltuielile pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor se suporta de la bugetul de stat.
Guvernul condus de Emil Boc si-a angajat raspunderea in Parlament de sapte ori, cu 13 legi asumate individual sau la pachet. Astfel, actualul Executiv a folosit angajarea raspunderii mai mult decat toate guvernele din ultimii 20 de ani.
Guvernul condus de Emil Boc si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului, pentru prima data, la 22 iunie 2009, pe proiectele Codului civil si al Codului penal.
La data de 15 septembrie 2009, premierul a venit din nou in plenul Parlamentului pentru a-si angaja raspunderea pe trei acte normative privind Educatia, Salarizarea unica in sistemul bugetar si Restructurarea agentiilor din subordinea Guvernului, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordului cu FMI si CE.
In 2010, la 7 iunie, Guvernul si-a angajat raspunderea, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului, pentru Proiectul de lege privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar (care prevedea reducerea salariilor din sistemul bugetar cu 25%), precum si pe Proiectul de lege privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
La 28 octombrie 2010, Executivul si-a angajat raspunderea pentru Proiectul legii Educatiei Nationale.
La data de 14 decembrie 2010, Guvernul si-a angajat raspunderea asupra Proiectului legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si a Proiectului de lege privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.
In sfarsit, la data de 8 martie 2011, Guvernul Boc si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului, pentru noul Cod al muncii. Premierul Emil Boc a mentionat ca noul document va diminua rigiditatea pietei muncii, printr-un amendament prin care se permite mai usor angajatorilor sa incadreze personal dupa ce fac disponibilizari.
La 18 aprilie 2011, Guvernul Boc si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului pentru legea de uniformizare a salariilor din invatamant, in anul 2011, precum si pentru Codul de dialog social.
Sursa: Agerpres