Aproximativ 44,5 milioane de francezi cu drept de vot sunt asteptati duminica la urne in cadrul primului tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, pentru care actualul presedinte, conservatorul Nicolas Sarkozy, se afla intr-o cursa stransa cu socialistul Francois Hollande, scrie intr-un comentariu, astazi, 19 aprilie, agentia Reuters. Pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie sa obtina o majoritate absoluta. Daca nici un candidat nu va obtine acest lucru, candidatii plasati pe primele doua locuri se vor infrunta intr-un al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 6 mai.
Varsta minima legala pentru vot este de 18 ani, atat pentru barbati cat si pentru femei. Circa 44,5 milioane de alegatori inscrisi pe liste – cifra neschimbata de la precedentele alegeri prezidentiale din 2007 – sunt asteptati sa-si exercite dreptul de vot la cele aproximativ 65.000 de sectii de votare organizate in Franta si peste hotare.
Campania pentru primul tur de scrutin se va incheia vineri 20 aprilie, la miezul noptii /22.00 GMT/. Sectiile de votare din Franta metropolitana se vor deschide pe 22 aprilie la ora locala 8.00 /6.00 GMT/ si se vor inchide la ora locala 18.00 /16.00 GMT/. In marile orase, sectiile de votare vor ramane deschise pana la ora locala 20.00 /18.00 GMT/.
Estimari partiale ale rezultatelor votului vor fi publicate imediat ce se inchid ultimele sectii de votare la ora locala 20.00 /18.00 GMT/. Pe 25 aprilie, Curtea Constitutionala va anunta oficial rezultatele primului tur de scrutin.
Francezii trebuie sa aleaga dintr-un numar de 10 candidati inscrisi pe buletinul de vot intr-o ordine stabilita de Curtea Constitutionala prin tragere la sorti. Cei zece candidati sunt urmatorii, in dreptul lor fiind adaugate de catre Reuters partidele si orientarile lor.
1. Eva Joly /Europe Ecologie-Les Verts, ecologista/
2. Marine Le Pen /Frontul National, extrema-dreapta/
3. Nicolas Sarkozy /Uniunea pentru o Miscare Populara, conservatoare/
4. Jean-Luc Melenchon /Frontul Stangii, sustinut de comunisti/
5. Phillipe Poutou /Noul Partid Anticapitalist, trotkist/
6. Nathalie Arthaud /Lupta Muncitoreasca, trotkista/
7. Jacques Cheminade /Solidaritate si Progres/
8. Francois Bayrou /Miscarea Democrata, de centru/
9. Nicolas Dupont-Aignan /Debout la Republique, dreapta eurosceptica/
10. Francois Hollande /Partidul Socialist, centru-stanga/
In teritoriile Frantei de peste mari – Antilele Franceze, Saint-Pierre-et-Miquelon, Guyana Franceza, Polinezia Franceza – si in sectiile de votare din America continentala, procesul de vot va avea loc pe 21 aprilie. Rezultatele nu vor fi dezvaluite decat in ziua urmatoare. Aproximativ 1,08 milioane de cetateni francezi sunt inregistrati pe listele electorale la 780 de sectii de votare in afara teritoriului francez. In Elvetia sunt cele mai multe sectii, 82, urmata de SUA, 67.
Campania pentru cel de-al doilea tur de scrutin va demara imediat ce vor fi publicate numele celor doi candidati in Monitorul Oficial pe 27 aprilie. Ea se va incheia pe 4 mai, la miezul noptii. Intervalul orar pentru vot in cel de-al doilea tur de scrutin este acelasi ca la primul tur. Rezultatele oficiale vor fi publicate de Curtea Constitutionala in intervalul 7-11 mai.
Mandatul de cinci ani al presedintelui Frantei expira oficial pe 15 mai, la miezul noptii. Daca este ales un nou presedinte, data ceremoniei de investire este in mod traditional stabilita de comun acord de catre cei doi si ar putea interveni mai inainte de incheierea in mod oficial a mandatului lui Sarkozy, in cazul unor obligatii internationale presante, precum preconizatul summit al G-8 din 18-19 mai.
Investitura ar putea fi precedata de o ceremonie de predare, in cadrul careia presedintele in exercitiu are o intalnire privata pentru a preda codurile secrete ale arsenalului nuclear al Frantei. Noul presedinte numeste un prim-ministru ”interimar” si cabinetul pentru a administra treburile guvernului pana cand un nou parlament este ales la legislativele din 10-17 iunie.
Un nou guvern ar putea fi format in functie de componenta parlamentului. S-a constatat ca, de-a lungul istoriei, alegerile legislative au aceeasi tendinta ca cele prezidentiale cand ele au loc in acelasi timp. De la instaurarea Celei de-a V-a Republici Franceze, in 1958, in Franta au loc alegeri prezidentiale pentru a noua oara.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
