AMENDA – Directia Silvica Maramures, acuzata de taieri ilegale in rezervatia de stejari seculari de la Bavna din Fersig (VIDEO)

Vezi VIDEO
O amenda in valoare de 30.000 RON a fost aplicata silvicultorilor maramureseni din cauza taierilor de stejari seculari din Rezervatia Bavna ce se afla in administrarea Directiei Silvice Maramures. Arealul protejat de lege se intinde pe 26 de hectare si adaposteste mai multe specii de plante si animale rare a caror viata depinde de stejarii seculari. In timp ce comisarii de la Garda de Mediu au sesizat autoritatile pentru aspectul penal al faptelor, ei fiind si cei care au aplicat amenda, reprezentantii din Directia Silvica Maramures au spus ca au procedat corect si ca nu aveau nevoie de o autorizatie de mediu ca sa doboare stejarii.

Scandal intre Directia Silvica Maramures si Garda Nationala de Mediu pe seama taierilor de stejari din Rezervatia Bavna. Localnicii din Fersig, pe teritoriul careia se afla padurea, au sesizat situatia si au aratat ca ar fi vorba de un abuz. In acest fel a intervenit Garda Nationala de Mediu, ai carei comisari au aplicat, ca prima masura, o amenda contraventionala Directiei Silvice Maramures, contestata insa.

Seful Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan, a declarat ca ”s-a luat o masura de prima urgenta, pe linie civila, aplicandu-se amenda pentru fapta de taiere a vegetatiei forestiere fara a obtine in prealabil autorizatia de mediu”. El a spus ca ”fapta este mult mai grava pentru ca e facuta intr-o arie protejata, unde taieri ar putea avea loc doar prin obtinerea unor derogari motivate fie prin faptul ca vegetatia este infestata, bolnava ori afectata de calamitati”. 

Silvicultorii se apara insa si spun ca amenda este nejustificata. Costel Bucur, angajat al institutiei si, totodata, director al Parcului Natural Muntii Maramuresului, a declarat ca nu este nevoie de aviz de mediu sa se taie copacii, chiar si daca asta s-a intamplat intr-o rezervatie. ”In anumite zone padurea a inceput sa se regenereze natural si era nevoie de lumina pentru puieti. Singurul lucru pe care il putem controla este lumina, asa ca s-a intervenit . In aceste conditii putem taia inclusiv copaci sanatatosi. Este o padure de 200 de ani, care oricum este in declin”, a motivat Costel Bucur doborarea stejarilor seculari.

In mod firesc, taierile de copaci din Rezervatia Bavna au iscat comentarii si au starnit suspiciuni atata vreme cat se cunoaste valoarea lemnului de stejar pe piata, mai ales daca acesta este de cea mai buna calitate, cum e cel de la Fersig. 

In plus, acuzele despre abuzurile nenumarate ale silvicilor maramureseni din ultimii ani, precum si multele explicatii neargumentate ale acestora au alimentat suspiciunile. Mai mult, lumea a facut totdeauna comparatie intre salariile angajatilor institutiei, care potrivit declaratiilor oficiale nu sunt foarte mari, si averile pe care le-au strans ei, aratand ca numai din exploatarea ilegala a ”aurului verde” i-ar fi putut imbogati.

Informatii despre Rezervatia de Stejar Pedunculat Bavna
– situata in comuna Satulung, satul Fersig
– suprafata de 26 ha
– aflata in custodia Directiei Silvice Baia Mare

– s-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului National – sectiunea III – a zone protejate, avand codul 2575

– scopul pentru care a fost declarata arie naturala protejata este cel de conservare a populatiei de stejar pedunculat – Quercus robur, ca sursa de seminte de calitate deosebita. De asemenea, se urmareste excluderea si prevenirea activitatiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum si asigurarea conditiilor pentru activitati educative, recreative si de cercetare stiintifica.

– padurea de stejar pedunculat se afla la limita inferioara a acestei specii din aceasta parte a tarii, reprezinta un veritabil esantion al codrilor seculari de odinioara din zona

– arboretul este constituit din stejar pedunculat pur (Quercus robur) in varsta de 150 de ani remarcandu-se prin monumentalitate, prin aspectul compact-uniform in stadiul de dezvoltare de codru batran.

– trunchiurile se caracterizeaza prin vigorozitate, sunt drepte, cilindrice si lipsite de crengi pe cca. 2/3 din inaltimea totala care este de aprox. 35 m. Diametrul mediu al trunchiului (la 1,30 inaltime) se inscrie intre 75 – 90 cm, iar circumferinta medie a coloanei, care este de regula simetrica, are cca. 35 m.

– in padure se gasesc populatii de lalea pestrita – Fritillaria meleagris, care face parte din flora ocrotita fiind declarata monument al naturii, si o colonie de starci cenusii – Ardea cinerea.

Sursa: Ministerul Mediului – Descrieri arii protejate din Romania

CITESTE SI:

Sursa: Alexandru Pintea, Meda Muntean