Amanarea aprobarii primei evaluari a acordului cu FMI va avea un impact limitat asupra pietelor financiare, inclusiv pentru faptul ca intelegerea este de tip preventiv, iar masurile fiscale sunt deja aprobate, iar investitorii se asteapta ca Romania sa respecte angajamentele, apreciaza economistii. Economistii puncteaza in primul rand ca Romania se afla in continuare in acord cu institutiile financiare internationale si pe un anagajament bugetar rezultat din compactul fiscal european, ceea ce nu va permite deraieri la nivelul deficitului, si au catalogat aceasta situatie drept o falsa criza.
„Ce avem in momentul de fata este un acord care ramane in functiune, fiind semnat si de Bruxelles si de Washington. Sansele ca prima evaluare sa fie finalizata sunt destul de mici daca presedintele nu semneaza, ceea ce inseamna ca se amana finalizarea primei evaluari pentru ianuarie, probabil. Consecinta evidenta este doar la nivelul disponibilitatii transei de imprumut, pe care oricum Romania nu ar fi tras-o, pentru ca tratam acordul la nivel preventiv. Vedem ceva consecinte, dar moderate„, a declarat Ionut Dumitru, economist sef la Raiffeisen Bank si presedinte al Consiliului Fiscal.
Parerea lui Dumitru este impartasita si de macroeconomistul Florin Citu, care apreciaza ca nu exista sanse de intrerupere a acordului cu FMI. „Daca nu se inteleg pe aceasta taxa, vor merge pe alta” a afirmat Citu.
De asemenea, analistii UniCredit considera ca acordul stand-by al Romaniei nu este amenintat pe termen scurt de divergentele politice, care se constituie intr-o „falsa criza”. Situatia s-ar putea agrava insa daca policienii vor continua infruntarea, deteriorand imaginea tarii.
„Proiectul de buget pentru 2014 contine taxe ad-hoc controversate, care amintesc mai degraba de politicile fiscale inconsistente ale Ungariei, decat de o planificare bugetara pe termen lung. Masuri precum cresterea accizei pe carburanti si taxa pe constructii cu utilitate speciala, precum stalpi, conducte sau baraje, au fost implementate deoarece colectarea taxelor este in continuare cea mai proasta din UE, Consiliul Fiscal estimand evaziunea fiscala la 14% din PIB in 2012″, afirma intr-o nota Dan Bucsa, economist UniCredit Research.
Decizia presedintelui de a respinge memorandumul convenit cu FMI este vazuta si de analistii ING Bank doar ca o masura menita sa intarzie adoptarea bugetului, probabil pana la sfarsitul lunii decembrie.
Economistii bancii olandeze arata ca reactia initiala a pietelor la evenimentele de luni a fost una limitata, iar consecintele vor fi limitate chiar si in cazul unei eventuale ruperi (putin probabile) a acordului de finantare cu FMI, CE si BM, avand in vedere ca este vorba de un acord preventiv.
Analistii ING bank cred ca investitorii ar putea avea incredere ca autoritatile din Romania au invatat pana acum lectia disciplinei fiscale. Ei amintesc ca Romania s-a angajat sa urmeze compactul fiscal al UE si dupa incheierea acordului cu FMI, CE si BM.
In ceea ce priveste solutiile la aceasta aparenta criza, economistii par optimisti, mai putin Florin Citu, care a argumentat ca, in eventualitatea renegocierii masurilor fiscale, FMI va insista in continuare pe noi taxari daca se renunta la acciza pe benzina. „In acest moment FMI nu va accepta o taiere de cheltuiala, pentru ca ar interpreta-o ca un soc negativ pe cresterea economica. Deci, FMI nu va sustine o taiere de cheltuieli care sa compenseze accizele, ci va fi mult mai atras de compensarea acelor venituri din alte surse. Asta este in linia FMI, care sustine ca multiplicatorul fiscal este supraunitar”, a explicat macroeconomistul.
Presedintele Consiliului Fiscal crede, in primul rand, ca la nivel bugetar se poate acomoda aceasta amanare a acordului cu FMI si nu exclude ca bugetul sa fie aprobat pana la finele anului. „Exista mai multe variante posibile de atingere a deficitului agreat cu institutiile financiare internationale. Ele nu impun o masura, este decizia Guvernului. Fara indoiala ca poate fi inlocuita optiunea cu altceva, fie pe cheltuieli, fie pe venituri. Eu cred ca din perspectiva FMI orice optiune este acceptabila”, a spus Dumitru.
El a punctat ca programul de ajustare pentru 2014 inclus in proiectul de lege transmis la Parlament este aproape in totalitate la nivel de venituri, iar la nivel de cheltuieli „nu s-au facut prea multe modificari, sau sunt nesemnificative”. Dumitru nu mai vede, insa, fezabila intrarea in board-ul FMI in aceasta luna, opinand ca va fi nevoie de o noua misiune tehnica.
UniCredit noteaza ca scrisorile de intentie si memorandumurile precedente convenite cu FMI, CE si BM au fost semnate de guvernatorul BNR Mugur Isarescu si de ministrii Finantelor. Solicitarea pentru cel de-al treilea acord a fost semnata de Isarescu, de ministrul Finantelor Publice Daniel Chitoiu si de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
In continuare, UniCredit vede doua variante de evolutie a evenimentelor. Guvernul ar putea decide sa transmita scrisoarea de intentie semnata de cei trei oficiali mentionati, fara avizul presedintelui, iat a doua optiune ar fi renegocierea in luna ianuarie a accizei disputate, situatie in care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intentie trimisa de Romania in ianuarie, si nu in luna decembrie.
Aceasta intarziere nu este importanta, avand in vedere ca incepand din ianuarie 2011 Romania nu a accesat nicio transa pusa la dispozitie de FMI dupa ce boardul a aprobat scrisorile de intentie, noteaza UniCredit.
Totodata, ruperea celui de-al treilea acord stand-by prezinta o probabilitate scazuta. Pe de o parte, politicienii romani stiu ca acordul cu FMI ofera credibilitate sporita, iar pe de alta parte institutia de la Washington ar prefera sa continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrala si de Est care a finalizat doua acorduri stand-by incepand de la criza financiara mondiala, afirma analistii banvii.
Consecinta negativa pe termen scurt a deciziei presedintelui ar putea fi ca Romania sa intre in anul 2014 fara un buget aprobat, incalcand astfel una dintre prevederile acordului cu FMI.
Pe termen lung, exista riscul unei devieri de la disciplina fiscala, insa probabilitatea este scazuta in prezent, considera analistii UniCredit. Daca Romania nu va reusi sa se puna de acord cu FMI in ceea ce priveste chestiunile de natura fiscala, statul ar putea pierde sprijinul Fondului „la inceputul unui an foarte delicat din perspectiva finantelor publice”.
„Pe langa alegeri, care de obicei aduc o crestere a cheltuielilor publice, legea descentralizarii adoptata in noiembrie va permite ca mai multe decizii privind cheltuielile statului sa fie luate la nivel local, situatie care creste riscul depasirii tintei de deficit in 2014”, noteaza UniCredit.
Totodata, daca Rezerva Federala a SUA va incepe in luna ianuarie sa reduca programul de achizitii de obligatiuni, iar preturile activelor romanesti (leu, obligatiuni de stat, etc.) vor scadea drept consecinta, politicienii ar putea avea un stimulent suplimentar sa gaseasca o solutie cat mai urgent.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
