De trei ani ne uitam incremeniti la propria noastra decadere. Economia nu mai duduie. De fapt, n-a facut-o nicicand. „Nu mai vorbi, dom’le, de criza, ca daca nu mai scapam de ea, macar s-o uitam. Avem destule pe cap, de ce nu spui de drumuri, ca uite n-au facut astia nimic si ne mananca nervii si banii”. Insa si drumurile tot de economie tin. De o economie pe care cei care ne numesc “ei”, nu “noi”, de parca am face parte din lumi separate, nu reusesc s-o vindece. Afla ce au facut autoritatile judetului pentru a contracara efectele dezastrului economic.
Maramures. Strada, oamenii. Impreuna formam acel “noi” caruia cei care conduc ii spun “ei”. Criza economico-financiara persista dupa trei ani de la recunoasterea sa oficiala. Unii au rezolvat problema, noi nu, desi ni se spune ca “da”. Numarul locurilor de munca este in regres continuu, investitiile, forta de munca si veniturile la fel.
Investitorii isi restrang activitatea impovarati de impozite, taxe, spagi si amenzi pentru fapte inchipuite, pentru ca “asa e ordinul, ma-ntelegeti, dar va dam putin, 10 milioane e bine, nu?”. Unii si-au inchis afacerile, altii au plecat dezgustati de inertia celor care ne conduc si care se scuza ca nu pot face nimic, pentru ca asa e in economia de piata. Insa pot.
Fara nostalgii, pe strada n-ai timp de ele, pornim de la trecut pentru a intelege prezentul si pentru a auzi de ce oamenii care conduc nu fac aproape nimic pentru a scoate la liman economia maramureseana desi, chiar fiind inchisi in turnul lor de fildes de unde conduc judetul, sunt informati periodic de realitatile prezentului.
Avertismentul ignorat
In noiembrie 2008, cand in plin elan preelectoral se-mparteau banii in stanga si-n dreapta, Camera de Comert si Industrie (CCI) Maramures avertiza, in scris!, asupra iminentului impact al crizei. “Era un strigat, spuneam ca vor avea mult de suferit intreprinderile mici si mijlocii, nu multinationalele”, isi aminteste Gheorghe Marcas, presedinte CCI Maramures.
In urma cu 22 de ani, industria avea un aport de 58% la economie. Peste 73% din populatia activa avea un loc de munca si un salariu. Astazi, doar 59% din forta de munca mai lucreaza pe undeva si e prost platita.
“Intr-o degringolada s-a ras tot ce a fost industrie. Inainte, lunar plecau la export, indeosebi in Orientul Apropiat, minim 200 de camioane de mobila. Acum, industria lemnului s-a transformat dintr-o ramura prelucratoare intr-una de exploatare bruta. Dupa 22 de ani destructurarea fortei de munca este evidenta. Multi dintre cei apti de munca au plecat de aici, din cauza lipsei locurilor de munca”, e constient administratorul public al judetului, Constantin Bolos.
De la statistica, prezentul e si mai sumbru. “In ultimii 22 de ani, salariul real sau puterea de cumparare a populatiei – exprimat de indicele castigurilor salariale raportat la pret – a crescut foarte putin, doar cu 28%. Anul trecut, salariul mediu brut a fost in Maramures cu 33% sub media nationala, doar 1.477 de lei. Motivul? Reconfiguratiei ramurilor producatoare – in sectoarele economice pe care le mai avem (mobila, prelucrarea lemnului, textila, constructii) nu se acorda salarii mari”, a explicat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.
Seful CCI Maramures, Gheorghe Marcas, a precizat ca aceasta destructurare a fortei de munca e ingrijoratoare. “A scazut forta de munca activa, de la 20-45 de ani, dar, privind acest aspect, nu face nimeni o statistica pe localitati, sa stim spre care zone sa ne indreptam cu investitorii, sa dezvoltam economia.”
Economia are gripa
Acum, economia romaneasca duduie de gripa, are 38 cu doua linii!, iar noi, “medici” responsabili, experimentam o noua terapie, care pana acum n-a dat rezultate niciunde – dar cine stie, poate suntem noi mai norocosi. E drept, mai vine cate unu si-ntreaba: “Cu aspirina ati incercat?”, dar toti rad de el, superiori, si-l privesc cu pacienta de care doar suficientii pot da dovada.
“Vedeti, criza asta este ca gripa. Constatam cresterea temperaturii, apoi ne alarmam, chemam medicul, luam tratamentul si asteptam videcarea. Insa, pana la videcare trebuie sa controlam un timp temperatura, pentru ca si criza economica ca si boala este ondulatrie, scade, dar daca nu este consolidata devine din nou activa”, a spus presedintele CCI Maramures.
Cum a reusit criza economica sa produca atatea daune economiei maramuresene? Principalul motiv poate fi descifrat din balanta schimburilor comerciale ale firmelor din judet.
“Cand se declanseaza recesiunea si se ajunge intr-o faza vindecabila, putem zice ca am iesit din necaz. Din trimestrul I al anului 2009 am monitorizat trimestrial starea economiei maramuresene. La noi, criza s-a decansat la mijlocul verii lui 2009 si a fost resimtita profund de firmele care aveau contracte cu UE. Noua tot necazul ni se trage de la faptul ca aproape toata economia este subordonata contractelor cu UE. Acum, presedintele tarii a recomandat, tardiv, sa ne indreptam si spre Rusia, China, tarile arabe, africane, America Latina”, a pecizat Gheorghe Marcas.
Mortii cu mortii, vii cu vii, se spune. In ultimii trei ani, din economia Maramuresului au disparut peste 10.000 de societati comerciale si au mai rezistat circa 12.000 de firme, adica 2% din ponderea nationala. Cel mai bine au rezistat cei cinci-sase producatori de mobila din Targu Lapus, Sighet si Baia Mare, pentru ca aveau contracte, via Suedia, in special cu tari din Orientul Apropiat.
De altfel, industria mobilei, cea alimentara si firmele dezvoltate tehnologic din ramura textila au sustinut economia judetului pe timpul crizei economice.
Reactia conducerii judetului
Administratia judeteana n-a reactionat nicicum la dezastrul economic cauzat de criza, de exemplu, prin incurajarea (lobby) altor investitori, care ar fi dus la restabilirea macar a echilibrului precar dintre locurile de munca si somaj. Cu toate acestea, cunosteau principala conditie a potentialilor investitori: infrastructura rutiera. In toti acesti ani, s-a inceput reabilitarea unui drum de 55 de kilometri, inca nefinalizat. In rest, reactii de pe Valea Plangerii…
“Ce poate sa faca Guvernul, statul, institutiile, administratiile locale in economia de piata? Nu poate sa intervina! … decat cu facilitati pentru investitori, atragerea de investitii straine, care sa creeze locuri de munca. Dar orice investitor, primul lucru te intreaba: «Ce infrastructura ai? Ai autostrazi? Cat esti de departe de aeroport?»”, a recunoscut county managerul Maramuresului, Constantin Bolos.
Stefan Gonczi, un veteran al administratiei judetene si doctor in stiinte economice, a aratat, convins, ca, pe langa infrastructura, “prioritatea nr. 1”, strategia sefilor judetului trebuie sa se axeze pe administrarea eficienta a bugetului public, in conformitate cu strategia de dezvoltare economica a judetului.
“Strategiile de dezvoltare ale localitatii nu sunt corelate cu cea a judetului. Fiecare localitate are un plan de dezvoltare, dar toate sunt identice. Poate s-a facut copy-paste si asta inseamna ca a pus cineva mana pe monopolul strategiilor de dezvoltare locale. Acestea sunt niste instrumente care trebuie reactualizate in permanenta, nu scrise si lasate in sertar. In Maramures, se vorbea la un moment dat despre zone care sa ofere facilitati investitorilor (apa, canal, energie electric, concesionarea terenului) – era o oportunitate langa aeroport – nu s-a realizat. In principiu, poti sa ajuti investitorul, poti sa creezi locuri de munca, dar cu o conditie: sa vrei”, a subliniat Gonczi.
Si seful CCI Maramures a declarat ca atragerea investitorilor este la mana adminsitratiilor. “Trebuie sa le acorzi anumite facilitati si prima este sa-i pui la dispozitie un teren ieftin, ca investitia sa nu fie in teren, ci in constructie si tehnologie”, a precizat Gheorghe Marcas.
Insa, la nivel judetean, facilitatea e judecata cu rationament balcanic. “A pune la punct un parc industrial, cu utilitati, nu-i o problema, problema este terenul, care este privat care trebuie cumparat. A doua problema este cine finanteaza asta, daca nu esti sigur ca ai partenerul? Ca poti sa faci o infrastructura cu tot ce trebuie si sa nu-ti vina nimeni! Apoi, daca o administratie locala prinde un investitor, spune: «L-am prins pe asta, hai sa vad cam cati bani pot sa iau de la el». Asa se va pierde investitia, daca nu va fi moderata la impozite, la taxe…”, a explicat administratorul public al judetului, Constantin Bolos.
Ce muncesc oamenii pe care-i platim
Niciodata cei din conducerea judetului nu le-au prezentat primarilor situatia reala a dezastrului economic, ce ne-a adus la dependenta de bugetul national. Si nici nu le-a prezentat edililor modul in care e in puterea lor si a consiliilor locale sa atraga investitori – de exemplu, reducand taxele locale pe spatii, care au crescut impovarator pentru agentii economici, chiar conditionand aceasta facilitate prin investirea sumelor respective in dezvoltare si crearea de locuri de munca.
In acest fel, bugetul local si-ar anula pierderea cauzata de reducerea darilor, conducatorii localitatilor ar rezolva, macar partial, o acuta problema sociala, iar bugetul national ar fi eliberat presiunea pusa de fondul de somaj.
“Sunt foarte multe incitatii pe care un manager le poate face. Cine e managerul judetului? Nu county manager sau city manager, astea-s povesti de dat cuiva niste bani. Adunarea generala a actionarilor judetului Maramures este Consiliul Judetean. Pai, atunci cine trebuie sa gaseasca solutii? Noi tot vorbim de pe margine ce ar trebui de facut si care trebuie sa o faca… Iar povestea ca acei care nu fac vor fi sanctionati politic, e o alta gaselnita. Adica traim patru ani de chin si cineba va fi sanctionat politic, adica nu va fi reales? Si noi cu ce ne-am ales?”, a intreabat economistul Stefan Gonczi.
L-am intrebat pe administrator public al judetului ce munceste pentru salariul pe care-l primeste din bugetul Maramuresului. “Administratorul public are un contract de management incheiat cu presedintele CJ si are atributiile de a coagula serviciile din subordinea institutiei, de a propune proiecte de dezvoltare, financiare, in domeniul resursei umane pentru dezvoltarea sau prognozele judetului”, a explicat Constantin Bolos., care sustine ca functia e necesara, “nu pentru ca o ocup, temporar, eu”.
County manager-ul Bolos a spus ca a intocmit un plan de dezvoltare al judetului Maramures. “Plan de management care vizeaza 2011-2012, perioada ce a ramas din ciclul politic, cu previziuni din 2013-2016. Am pornit de la situatia existenta a tuturor proiectelor care exita la ora actuala in Maramures, cu un realism, s-un pragmatism daca vreti, fara niciun fel de exagerare, deci cu cifre, negru pe alb, in toate institutiile subordonate Consiliului Judetean”, a motivat Bolos.
“Ne-am facut si noi cruce…”
Deci avem plan. E bine. E bine si cu realismul si cu pragmatismul, dar poate ar trebui inclusi in ecuatie si specialistii. Incepand cu criza, analistii de la CCI Maramures, care nu este o unitate bugetara, au facut pe banii organizatiei analize economice trimestriale pe care le-au trimis celor care ne conduc. Acestea contineau inclusiv solutii pentru atenuarea sau rezolvarea unor situatii care se agravau. Daca va intrebati cine si cat a tinut cont de ele…
“Din 2009 si pana in 2011 n-am avut nicio reactie! Anul acesta am primit din partea unui parlamentar o scrisoare de multumire. Unul singur! Ca ne-am facut si noi cruce s-am spus: «In sfarsit unul reactioneaza cumva!» Unul, in trei ani”, a precizat Gheorghe Marcas.
In lipsa reactiei autoritatilor, analistii economici au incetat sa faca, pe banii lor, aceste rapoarte. In lipsa infrastructurii rutiere, autoritatile judetene au pornit sa faca drumuri. Cele mai multe sunt “pe hartie”, unele primind partial finantare. De finalizat insa, pana acum nimic. De ce ar veni investitorii intr-un judet unde nu li se ofera facilitati si infrastructura e deficitara?
“Pentru ca… este apropierea de frontiera. Infrastructura este totusi… circulabila, avem aeroportul, aveam calea ferata, avem deschiderea spre Ucraina, fostele state CSI si deschiderea spre Europa (?!)”, a spus county managerul Constantin Bolos.
Cum stam cu drumurile si cu fabulatiile
“Avem in modernizare Baia Sprie – Barsana, avem pe programul de dezvoltare PID Vadu Izei – Botiza – Sacel, Botiza – Grosii Tiblesului pana in Poienile de sub Munte, pe partea astalalta deschiderea pe Codru, varianta prin Ardusat, legatura la Satu Mare, legatura cu Tara Codrului si, ceea ce este important si se pare ca va fi finantat cat de repede, Hideaga – Miresu Mare – podul peste Somes, legatura cu Codru. Drumul Baia Mare – Targu Lapus cu iesire la Giulesti are deja finantare”, a enumerat administratorul public al judetului.
O alta varianta pentru atragerea investitorilor intr-o zona unde li se ofera facilitati si care are o infrastructura deficitara este parteneriatul public-privat, anul trecut acesta fiind reglementat prin lege. E drept, inca n-au aparut investitorii privati, dar macar autoritatile au un motiv de mandrie: proiecte scrise, inclusiv in format electronic.
“Avem patru mari proiecte: canal pe sub Gutai cu iesire in zona Sighet, centura ocolitoare Sighet, baza de tranzactii comerciale internationale, depozite de marfuri si pod peste Tisa spre Ucraina; modernizare aeroport Baia Mare; doua drumuri, deschiderea spre vest cu drumul Baia Mare – Vaja, cu deschidere la Ardusat legatura la autostrada Bechtel. Aceste patru proiecte au fost discutate anul trecut la Shanghai, unde a fost presedintele tarii. Sunt scrise! Inclusiv in format electronic. Au prezentat un foarte mare interes. De ce este important? Ca am intrat primii in acest joc economic de investitii, urmeaza ca posibilii parteneri sa depuna oferte concrete. Proiectul cu tunelul a prezentat mare interes si se speram ca se va concretiza”, a explicat Constantin Bolos, recunoscand ca mai e mult pana departe, “sunt multe etape legislative, de negocieri, de proiectari etc.”.
Tunelul rutier prin Gutai a fost anuntat de toti conducatorii judetului de pana acum. Niciodata nu a depasit stadiul de desen. Acum, in conditiile in care cea mai mare investitie a judetului a fost de 22 de milioane de euro pentru drumul ratat Baia Sprie – Barsana, proiectul tunelului pare o utopie mai mare ca oricand, fiind evaluat la peste 120 de milioane de euro. Da e bine ca a mai fost desenat o data.
Tot in privinta revigorarii economiei, autoritatile judetene au prezentat posibilitatea redeschiderii a trei mine si repornirea investitiei de la barajul Runcu. Pentru asta insa trebuie bani de la Guvern, iar in an electoral investitiile sunt dirijate in alte scopuri.
Frumoasa, dar n-o cere nimeni
Pe plan local, in afara desenelor, nu se face mai nimic, desi sunt atatea lucruri care nu costa nimic si care ar ajuta la concretizarea unor investitii, pentru ca promisiunile si desenele nu tin de foame si nici nu ridica nivelul de viata al maramuresenilor. Vorba lui Bolos: “Noi am pregatit mireasa, deci trebuie sa mai vina cineva s-o ceara”. Numai ca au uitat sa-i dea “fetei” o zestre si risca sa ramana coafat si nemaritata.
“Nu am avut niste dezbateri publice, mediul de afaceri, cu specialisti din economie, cu bancile, asa cum ceream, pe zone. De exemplu, am atras atentia ca judetul este dezvoltat economic neproportional. Cam 70% din realizarile economice ale judetului se fac in Baia Mare, ceea ce nu e normal. «Noroc» ca populatia activa din Maramuresul istoric nu mai este in Romania, realizeaza PIB in Italia, Franta, Spania… Comune intregi sunt lipsite de forta de munca activa”, a avertizat, in van, Gheorghe Marcas, presedintele CCI Maramures.
Cand un judet ca Maramuresul, cu atatea valoroase resurse naturale si umane, se zbate la subsolul economiei romanesti inseamna ca are o grava problema. Iar aceasta problema, cu fiecare secunda scursa in care asteptam pasivi o solutie din alta parte, va ramane nerezolvata.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
