Specialisti din sistemul de invatamant preuniversitar si reperezentanti ai organismului de control al acestuia analizeaza la rece motivele care au dus in acest an la cel mai slab procent de promovabilitate la bacalaureat din istoria invatamantului.
In 1801, in Franta, Napoleon Bonaparte, pe atunci prim consul, a semnat decretul de reforma a invatamantului francez care cuprindea o forma de examinare finala numita bacalaureat. Se spune ca decretul ar fi fost semnat la 17 martie, o zi de marti, despre care se spune ca are… “trei ceasuri rele”.
Pasul 1. Constientizarea: “Avem probleme!”
Dupa 210 ani, argumentul celor “trei ceasuri rele” continua sa fie uzitat. In Maramures, aproape 54% dintre absolventii liceelor au fost declarati respinsi la examenul de bacalaureat. Purtatorul de cuvant Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Maramures, Pavel Filip, confirma ca procentul de promovabilitate nu a fost niciodata atat de scazut, iar directorii prestigioaselor institutiilor de invatamant preuniversitar din judet recunosc ca rezultatele sunt un semnal de alarma.
„Fara indoiala, se ascunde un grav adevar in acest rezultat. Oamenii de meserie, profesorii, profesionistii nu sunt foarte uimiti de rezultatul acesta. Pe de alta parte, decizia politica a contribuit la scoatere la iveala a unui aspect ingrijorator din invatamantului romanesc”, a precizat Janina Friedrich, director al Colegiului National „Vasile Lucaciu”.
Si Ioan Muresan, director al Colegiului National „Gheorghe Sincai”, spune ca „sistemul national de invatamant are o problema”. “Este nevoie de constructia unei solutii, insa aceasta trebuie facuta prin participarea specialistilor din invatamantul preuniversitar. Pana acum, cea mai mare parte a solutiilor din invatamantul preuniversitar au fost date de cadre universitare si oameni politici, iar consecintele se vad, sistemul ducand pe alt traseu decat trebuie. Nu stiu in ce masura folosim solutii externe pozitive. Vorbim despre ele, dar nu le folosim. Mi se pare ca de fiecare data vrem sa reinventam ori mersul pe jos, ori apa calda ori sa facem carare pe langa drum”, a declarat directorul Ioan Muresan.
Analiza rezultatelor la examenul de bacalaureat 2011 a pornit de la o premisa constructiva, care a urmarit erorile doar pentru a conduce la solutiile ce pot corecta situatia, pentru ca acest scurticurcuit se repercuteaza si asupra dezvoltarii societatii.
Pasul 2. Recunoaşterea: “Este un eşec!”
Pavel Filip, purtator de cuvant al ISJ Maramures, spune ca promovarea bacalaureatului a devenit „obsesie nationala”. “Ne confruntam cu fenomenul cunoasterii de sine defectuoase. Unii au o imagine falsa despre ceea ce pot sa faca, pentru ca nu intervin sistemele de corectie”, a mentionat Filip.
Si in cazul invatamantului, ceea ce unii numesc catastrofa, nu s-a declansat brusc, insa nimeni nu a luat masuri pentru a contracara rezultatul. Directorul Colegiului National „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, Janina Friedrich, e de parere ca „absolventii din 2011 sunt expresia societatii care i-a produs”, dar ca ei “nu sunt nici mai buni, nici mai rai decat copiii de ieri si nici decat cei de maine”.
Oficialul ISJ Maramures recunoaste ca rezultatul fara precedent al bacului 2011 este un esec. “Esecul trebuie sa-l impartim: scoala, elevul, familia, profesorii si intreaga societate. Societatea in intregul ei e de vina pentru ce se petrece in invatamant, sau are contributia ei de vina. Pentru ca scoala nu este o institutie inchisa, asa cum este armata, ca sa te tina izolat, scoala primeste toate informatiile din societate”, a declarat Pavel Filip.
„Mi se pare ca acest procent de promovabilitate inca este mare, realitatea fiind mai jos. Procentajele de 98% din anii anteriori din anume judete contin minciuna. Cauzele pentru care a fost generat un procent asa de mare de promovabilitate sunt cunoscute: elevii au fost sprijiniti prin metode care n-au fost cele mai corecte. Copiatul este o frauda care trebuie eliminata”, a declarat Ioan Muresan, directorul Colegiului National „Gheorghe Sincai”.
Si purtatorul de cuvant al ISJ Maramures admite ca rezultatele din trecut au fost influentate de metode ilegale. “Trebuie sa recunoastem, s-a mai copiat. Au fost supraveghetori ingaduitori si, in conditiile in care un elev a intuit solutia de rezolvare a unei probleme, au fost situatii in care profesorii s-au facut ca nu-i vad ca circula informatia, ca se inspira, comunica intre ei si o scot la capat intr-o lucrare colectiva si promoveaza”, a declarat Filip.
Pasul 3. Cauzele: “Supraveghere si pregatirea”
Din punctul de vedere al profesionistilor din sistem, printre cauzele care au declansat rezultatele extrem de slabe de la examenul de bacalaureat din 2011 sunt: modificarea regulilor in timpul jocului (vina apartinand ministerului), pregatirea deficitara a elevilor (vina apartinand sistemului, profesorilor, familiei si elevului) si eliminarea ingaduintei evaluatorilor, adica reducerea posibilitatii de a copia (meritul apartinand ministerului, inspectoratelor si directiunilor care a pus in practica recomandarea).
„Ministrul Educatiei a facut doua interventii majore in desfasurarea bacalaureatului, fata de anul trecut, cand acelasi ministru a organizat examenul de bac. Aceste interventii sunt: modificarea calendarului, cu acele competente care s-au dat inaintea probelor, nu in timpul anului scolar, si supravegherea video, care a produs efecte asupra unor elevi. Nu toate unitatile scolare au avut in salile de clasa camere de luat vederi si astfel s-a creat o discriminare. Asta nu inseamna ca supravegherea video a influentat rezultatele examenului de bacalaureat”, crede Liviu Marian Pop, secretar general al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI).
„Procentul redus, raportat la anul trecut, cand a fost 73%, a fost determinat si de introducerea camerelor de supraveghere video. Pentru ca in acest fel se putea realiza o proba materiala vizavi de fraudare, nimeni n-a mai riscat”, a mentionat Pavel Filip.
Insa directorul Colegiul National „Gheorghe Sincai” sublinaza o alta cauza. „S-ar putea sa existe o legatura intre rezultatele la bacalaureat si frecventa elevului de la scoala, atitudinea lui fata de programa scolara. Pregatirea bacalaureatului nu se poate face stand in baruri, sali de jocuri, discoteci… Pregatirea examenului de bacalaureat e o treaba serioasa”, a declarat Ioan Muresan.
Despre dificultatea subiectelor
Criticii adauga la motivele care au generat rezultatul bacului din 2011 si subiectele dificile. Profesionistii pe care i-am consultat in aceasta privinta au parerile impatite. „Subiectele de bacalaureat au fost mult mai grele decat anul trecut. Daca s-ar fi dat aceste subiecte anul trecut, ar fi fost acelasi rezultat”, crede secretarul general al FSLI.
„Am auzit si afirmatii ca subiectele au fost de olimpiada, nemaipomenit de grele. Nu, au fost subiecte si lucruri mai grele, dar acestea au fost pentru a produce departajarea la varf, pentru note de peste 8. Pana acolo, subiectele erau accesibile”, spune directorul Colegiului National „Gheorghe Sincai”, profesor de matematica. 
Una dintre marile controverse, pe langa supravegherea video, a constat in subiectul III de la limba si literature romana. Directorul Colegiului National „Vasile Lucaciu”, Janina Friedrich, este profesoara de limba si literatura romana si explica “disfunctionalitatea”.
„Subiectul al treilea cerea realizarea unui eseu prin care sa se caracterizeze un personaj dintr-un text dramatic apartinand unuia dintre autorii: Caragiale, Camil Petrescu, Marin Sorescu. In programa avem 17 autori canonici, intre care se afla si cei trei, si ni se cere studierea unui anumit numar de texte. Nu se impun titluri, doar numarul operelor ce trebuie studiate. Pe de alta parte, avem o serie de concepte operationale pe care trebuie sa le acoperim cu opere literale demonstrative, printre acestea avem si genul dramatic. Ei, nicaieri in programa nu spune ca trebuia sa studiezi din Caragiale, Petrescu sau Sorescu o piesa de teatru. Puteam sa studiez la Caragiale, de exemplu, o nuvela. Aici e un pic de depasire de programa. Pe de alta parte, este destul de putin probabil ca cineva sa nu fii studiat text dramatic la Caragiale”, a lamurit Fiedrich.
Erori de organizare: notarea
Printre disfunctionalitatile de organizare au fost unele ridicole, iar altele suspecte, ultimele urmand sa se repercuteze asupra elevilor corecti. Cativa elevi care au avut inspiratia sa isi conteste notele au descoperit ca, de fapt, acestea au fost trecute gresit. A devenit notoriu cazul elevului baimarean Armin Brezovszky, declarat respins la materia la care e olimpic, fizica, unde profesorii i-au trecut nota 2,20 desi avea in realitate 9,20.
Dupa aceasta “eroare umana”, cum a numit-o conducerea Colegiului National “Gheorghe Sincai”, directorul unitatii de invatamant a cerut comisiei judetene sa dispuna comisiei de corectare confruntarea notelor afisate cu cele de pe lucrarile “sincaistilor”. Asa au fost depistate alte doua cazuri in care nota comunicata oficial era cu un punct mai mica decat cea reala.
In aceste conditii, nimeni poate garanta ca nu exista niciun caz de elev declarat respins, care de fapt ar fi trebuit declarat admis. „Oamenii lucreaza… Cineva dicteaza nota, altcineva scrie nota… Ce trebuie sa va spun? N-a urmarit, a citit cu un rand mai sus, a citit numele si nota altuia si atunci la copilul acesta al nostru i-a citit nota 2,20 cand el avea de fapt 9,20 la fizica. E o intamplare nefericita, nu poate fi aici niciun fel de rea intentie. Necazul este ca verificarea ulterioara trebuia sa vada greseala si s-o repare”, spune directorul Colegiului National „Gheorghe Sincai”.
Alta disfunctionalitate, recunoscuta si de reprezentantul Inspectoratului Scolar Maramures, consta in situatia, accentuata in acest an, in care un elev pe care unitatea de invatamant preuniversitar l-a cotat, de pilda, cu media 7, nu a reusit sa isi ia examenul de bacalaureat. Specialistii consultati sustin ca diferenta ilogica consta atat in lipsa standardelor de evaluare in licee, cat si a subiectivitatii de care dau dovada evaluatorii.
„Daca notarea… amabila, facuta in favoarea elevului, nu este explicata, nu este adus elevul in situatia sa se autocunoasca, sa se autoaprecieze, i-am deformat, prin sistemul de notare, imaginea despre ceea ce stie. Nu exclud elemente de subiectivitate in evaluarea din invatamantul nostru. Elementele de subiectivitate sunt date de faptul ca nu avem standarde nationale de evaluare. Noi doi evaluam aceeasi lucrare, dumneavoastra la Botosani si eu la Baia Mare, nu dam aceeasi nota pe acelasi nivel de cunostinte, pentru ca nu avem standarde unice de evaluare. In cazul bacalaureatului a fost un barem de evaluare la care a trebuit sa se raporteze fiecare profesor evaluator. Unii s-au raportat cu strictete, n-au iesit din limitele baremului, altii au privit baremul mai relaxat si, pe tendinta generala a dascalilor de a evalua in favoarea elevului, se produce o usoara deformare in sensul cresterii notei acordate”, a explicat Pavel Filip, purtatorul de cuvant al ISJ Maramures.
„Daca diferenta dintre rezultatul de la bacalaureat si cel de la clasa este mai mare de un punct in jos sau in sus, ca asta tine de starea de moment al elevului, inseamna ca avem o problema de evaluare! Pentru liceu nu exista niste standarde de evaluare, asa cum exista pentru scoala generala si unde se face o notare riguroasa care nu ingaduie asemenea abateri. La liceu inca nu s-au finalizat standardele de evaluare, adica sa stii cat trebuie sa cunoasca elevul din curicula respectiva pentru nota 5, 7, 8…”, a precizat Janina Friedrich, directorul Colegiului National „Vasile Lucaciu”.
Erori de organizare: supravegherea
Alt fapt extrem de discutat, despre care s-a afirmat ca si-a pus amprenta asupra rezultatului la bacalaureatul din 2011, este supravegherea video, care s-a facut pentru prima oara pe principiul “Paznicul paznicului”, camerele de luat vederi dubland supraveghetorii.
Peste toate argumentele, unele de natura psihologica, ce acreditau ideea ca ar fi produs un stres suplimentar candidatilor, s-a pornit de la supozitia, acoperita doar in sistemul de justitie totalitar, ca atat supraveghetorul, cat si elevul sunt potentiali infractori. Mai mult, un sfert dintre judete au refuzat sugestia ministerului si nu au montat supravegherea electronica in salile de examen, dand astfel un avantaj elevilor respectivi fata de cei supramonitorizati.
„Intr-adevar, partea de logistica n-a fost deloc pregatita. Montarea camerelor de luat vederi in unele judete a capatat o nota de obligatoriu, la noi a fost sugerata. Nu cred ca s-ar fi intamplat ceva daca n-am fi acceptat-o. Am acceptat-o in condiitiile in care am crezut ca supravegherea la examenul de bacalaureat este deficitara si am dorit sa se faca o supraveghere corecta. Punerea acestor camere de luat vederi in salile de clasa e de discutat: a stresat sau nu? Cred ca era bine sa fie pregatiti candidatii din timp, sa stie ca-i asteapta aceasta supraveghere”, spune directorul Colegiului National „Gheorghe Sincai”.
Directorul Colegiul National „Vasile Lucaciu” spune ca ar fi fost corect ca toate judetele sa monteze supramonitorizarea. „A fost o recomandare si Maramuresul a facut bine ca a respectat-o. Nu au procedat bine judetele care nu au respectat recomandarea. E o lipsa de coeziune a reprezentantilor la varf ai sistemului. Daca inspectorii generali au inteles la Ministerul Educatiei ca se recomanda sa avem inregistrarile acestea video a examenelor ar fi trebuit sa se tina de cuvant. Au demonstrat ca nu sunt o echipa”, a declarat Janina Friedrich.
Si purtatorul de cuvant al ISJ Maramures recunoaste ca s-au creat inechitati. „Fenomenul acesta al supravegherii video doar in unele judete deranjeaza si creeaza mari inechitati la nivelul absolventilor de liceu, pentru ca unii din judetele nesupravegheate video vin cu foarte multe medii de 10 si ocupa locurile finantate de la bugetul statului in invatamantul universitar, iar ceilalti, care au desfasurat bacalaureatul corect, risca sa faca facultatea pe banii familiei”, spune Pavel Filip.
Cat despre cele 11 judete nemonitorizate, cinci dintre ele sunt pe primele cinci locuri in topul promovabilitatii la bac… „Poate sa fie o coincidenta. Acuma depinde daca credem sau nu in coincidente. Eu nu cred in coincidente”, a mentionat Janina Friedrich, director al Colegiului National „Vasile Lucaciu”.
Ca supravegherea video a fost o eroare a recunoscut chiar si principalul ei sustinator, ministrul Educatiei, Petru Daniel Funeriu, care a anuntat ca la urmatoarea examinare, cea din toamna, se renunta la aceasta practica. Insa raul deja a fost facut, pe spinarea elevilor.
Scoli neperformante: Cazul Viseu de Sus
La bacalaureatul din 2011, s-au intalnit situatii in care toti elevii unei unitati de invatamant au fost declarati respinsi. „Grupul Scolar Viseu a avut promovabilitate zero! Ei au facut simulare la examenul de bacalaureat si nici atunci niciun elev n-a scos nota de promovare. Nu stiu insa daca profesorii le-au spus elevilor: Nu mergeti in bacalaureat pentru ca la nivelul acesta de cunostinte nu aveti sanse sa promovati”, a declarat purtatorul de cuvant al ISJ Maramures.
In schimb, directorul Colegiului National „Vasile Lucaciu”, Janina Friedrich, e convinsa ca in cazurile acestea vina apartine si profesorilor. „Acolo unde rezultatele au fost foarte proaste, unde n-a trecut niciun elev exemenul de bacalaureat, poate ca profesorii ar trebui sa se gandeasca cu seriozitate daca isi doresc sa mai fie profesori. Pentru ca nu se poate sa nu-si ia chiar nimeni bacalaureatul! Acolo e o problema!”, a subliniat Janina Friedrich.
Pasul 4. Solutia: “Diferentierea bacalaureatului”
In conditiile date, i-am intrebat pe cei din sistemul de invatamant daca trebuie regandita strategia bacalaureatului.
„Ar fi bine daca in perspectiva s-ar organiza nivele clar definite de bacalaureat. Pot fi diplome pe care sa scrie: specializare zootehnie, sau tehnician agricol. Sa-i certifice competente pe un anumit domeniu. Nu trebuie sa scrie acelasi lucru pe o diploma la un grup scolar ca pe diploma unui absolvent de colegiu national si nici nu trebuie sa dea aceleasi drepturi diploma respectiva. Bacalaureatul trebuie diferentiat, daca vrem sa avem multi oameni cu diplome de bacalaureat – nu stiu daca asta este o treaba obligatorie. Cred ca trebuie sa obtina diploma de bacalaureat cei care o si pot duce, care pot sa duca si consecintele ei”, a precizat Ioan Muresan, director al Colegiului National „Gheorghe Sincai”.
Reprezentantul ISJ Maramures crede ca trebuie pus un accent mai mare pe autocunoasterea capacitatii elevului. „O eroare mare a invatamantului, in care cad elevii, parintii si o parte a corpului profesoral, e momentul in care se confunda informatia cu cunoasterea. Cele doua notiuni nu se suprapun. Informatia poti s-o obtii dand un click, cunoasterea o obtii prin munca, prin efort voluntar, muncind, lucrand cu cartea si dezvoltandu-ti o gandire critica. Daca nu le-ai facut pe acestea, nu poti sa spui ca ai cunoastere. Generatia aceasta este mult mai informata, dar cunoaste mai putin. Cu regret spun se invata din ce in ce mai putin”, a declarat Pavel Filip.
El e convins ca pentru a nu repeta greselile, trebuie regandit sistemul de selectie. “Selectia ar trebui sa se faca imediat dupa clasa a opta – pana in clasa a opta se da cultura generala minimala pentru a se orienta in societate. Ar trebui, prin orientare scolara-profesionala, sa se spuna: Voi sunteti pentru liceu teoretic, real, uman, voi sunteti pentru scoala profesionala. Faptul ca e adus la promovabilitatea liceului nu inseamna ca este capabil sa sustina si examenul de bacalaureat”, a precizat purtatorul de cuvant al ISJ Maramures.
Concluzii
De ce au ajuns aici elevii care au cazut examenul de bacalaureat, indiferent cat de dificil si de monitorizat a fost acesta? Cei mai multi, pentru ca si-au ales modele defectuoase si pentru ca n-au invatat. Indiferent de sistemul gresit creat de cei mari, pentru ca tot acolo s-au dezvoltat si colegii lor care au promovat examenul.
Esecul acesta nu trebuie sa declanseze generalizarii de tipul: acesti tineri sunt mai putin inteligenti, chiar daca unul dintre specialistii consultati a afirmat ca inteligenta nu este egal distribuita si ca e un dat genetic. Un popor care nu crede si nu investeste in potentialul viitorimii n-are nicio sansa de progres.
Insa, chiar daca principala vina le apartine elevilor, nimeni nu le spune acestor tineri ca nici macar de aceasta data “oamenii mari” n-au reusit sa le dea tuturor sanse egale. „Atingeti o alta discutie disconfortanta pentru mine… Da, noi, oamenii mari, n-am facut bine lucrurile pentru ei”, a mentionat Janina Friedrich, directorul Colegiului National „Vasile Lucaciu”.
Din pacate, esecul de la bacalaureatul din 2011 este doar o picatura in pipeta invatamantului romanesc. Boala acestui sistem extrem de important al societatii este mai complexa, iar pacientul nici macar n-a fost anesteziat. Din fericire, o fericire amara, ca si pecetea “respins” pusa pe tabelul de evaluare, invatamantul nu este in faza terminala, inca. De aceea, joi, 14 iulie, de la ora 21.30, la emisiunea “30 de minute” de la televiziunea eMaramures, se va analiza modul in care trebuie operat sistemul pentru a se face bine, si prin el pentru a se vindeca o societate.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
