Vezi VIDEO
Unul dintre cei mai apreciati cantareti din zona muzicii folk, Nicu Alifantis, implineste 60 de ani. Nascut pe 31 mai 1954, la Braila, are ”radacini” grecesti, aromane si romanesti. Primul instrument la care a invatat sa cante este acordeonul.
Debutul sau a avut loc in 1973, la TVR, in emisiunea TeleTop. In 1976 ii apare primul disc, intitulat ”Cantec de noapte”, care includea patru piese: ”Decembre”, ”Luna in camp”, ”Sa recunoastem totusi” si piesa care da titlul albumului — ”Cantec de noapte”.
Intrarea sa in Cenaclul Flacara nu a fost tocmai usoara, cativa dintre artistii deja prezenti in cenaclu obiectand asupra stilului sau care nu ar fi fost folk. Sustinut de oameni ca Gelu Colceag, Tudor Gheorghe si de liderul cenaclului, Adrian Paunescu, isi castiga locul in grup, dar si respectul si prietenia colegilor. Melodii semnate de el figureaza pe compilatiile Folk 1 si 2 aparute la Electrecord in 1977, respectiv in 1978. In 1983, la aparitia casetei de discuri care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album.
La sugestia prietenului sau, regretatul actor Dinu Manolache, de a pune pe muzica poezia ”Dupa melci” de Ion Barbu, Nicu Alifantis compune prima opera folk (intitulata chiar ”Dupa melci”), integral pe versurile acestui poet, fapt neobisnuit in acele vremuri. Colaboreaza pentru acest LP ce include 9 piese cu fostul baterist al trupei Phoenix, Costin Petrescu (tobe, instrumente de percutie), Evandro Rossetti (cobza, chitari) Sorin Minghiat (flaut, glockenspiel) si Niky Oagan (chitara solo, bass).
In 1980 este solicitat de Electrecord pentru un single la care colaboreaza cu Florian Pittis, dar si cu grupul coral Song, condus de Ioan Luchian Mihalea. In 1984 apare albumul intitulat chiar ”Nicu Alifantis”, pe care apar unele dintre cel mai cunoscute cantece ale sale — ”Umbra”, ”Cantec de toamna (ulterior numit ”Emotie de toamna”), pe versuri de Nichita Stanescu, Lucian Blaga, Shakespeare sau Adrian Paunescu. ”Mitica Popescu” (1984) este prima piesa de teatru pentru care Nicu Alifantis a compus integral coloana sonora, dramatizare dupa Camil Petrescu.
Albumul ”Piata Romana nr. 9” poarta amprenta lui Doru Caplescu, acesta orchestrand toate piesele, cu exceptia celei care da titlul albumului. Piesa ”Piata Romana nr. 9” a fost compusa chiar in studioul Electrecord, pentru ca mai era nevoie de o piesa pentru a completa un long-play, ce avea o durata de 45 minute. La rugamintea lui Nicu Alifantis, Alexandru Andries ii scrie un text despre locul in care acesta traia si compunea. A urmat albumul ”Risipitorul de iubire”, aparut in 1990.
Tot in 1990 infiinteaza propria casa de productie — Toji Productions — unde in 1992 editeaza single-ul ”Decembre” (continand piesele ”Rar” si ”Decembre”), la care lucreaza de asemenea cu Ioan Luchian Mihalea si Song. Albumul ”Ia Toji Baladist” apare in 1993, toate cele 12 piese de pe album continand cuvantul ”balada” in titlu. Reeditarea din 1998 contine 5 piese bonus.
In 1995 fondeaza grupul Alifantis&ZAN, ca trupa de studio pentru albumul sau ”Voiaj”. ZAN inseamna Virgil Popescu (bass), Relu Bitulescu (tobe), Sorin Voinea (clape), Razvan Mirica (chitara). Dupa ce inregistreaza alaturi de ei si albumul ”Nichita” (1996), ZAN devine trupa de proiecte. ”Nichita” este realizat integral pe versurile marelui poet, fiind incluse scurte fragmente recitative cu Nichita Stanescu.
In 1997 publica la Editura Nemira volumul de poezie ”Scrisori nedesfacute”. ”In 1997 am avut o cumpana in viata, o problema de sanatate destul de mare. Si, ca sa ma incurajeze, un bun prieten — Valentin Nicolau, directorul Editurii Nemira — a scos acest volum de versuri. Mi-a picat bine atunci, desi dupa aia, mi-a fost un pic jena. Eu, fiind un mare consumator de poezie, am zis ca sunt niste tampenii, cum sa publici asa ceva?! Si am promis ca n-o sa mai recidivez”, declara Alifantis intr-un interviu.
In 1999 apare ”Nicu Alifantis 25”, un Best of ce incununeaza 25 de ani de cariera muzicala. In aprilie 1999 infiinteaza Fundatia Nicu Alifantis.
Albumul ”Neuitatele femei” (2002) contine 11 piese ce amintesc de perioada adolescentei si a copilariei. Cantecul care deschide albumul, ”Luni e ziua”, a fost compus in 1996, pentru Festivalul de arta medievala de la Sighisoara. Piesa ”Cantic di sarmanita” este in limba aromana, pentru ca Nicu Alifantis si invitatul sau Marius Batu au radacini macedonene.
In 2004 apare albumul ”Sah-Mat”. La aniversarea a 50 de ani, pe 31 mai 2004, sustine un concert la Teatrul National din Bucuresti, a carui inregistrare apare in 2006 sub numele de ”Simphonicu”. Acest album reprezinta cateva premiere: e cel dintai dublu album (doua cd-uri cu cate 16 piese), cel dintai album inregistrat live, are multe cantece in varianta de balada (doar voce si chitara), are cor si grup cameral.
Cifra concertelor sustinute este impresionanta, Nicu Alifantis avand circa 5 000 de aparitii, singur sau alaturi de ZAN. Memorabil ramane concertul ”Tandreturi pentru femei cu cei 4 corifei”, sustinut alaturi de Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Alexandru Andries la Circul Globus din Bucuresti, pe 31 martie 2003.
Pe 26 ianuarie 2010 lanseaza albumul ”Cantece de semineu”, intr-o formula vocal-instrumentala noua, ce ii include pe Virgil Iantu, Mihai Nenita, Berti Barbera, Adrian Flautistu sau Marcel Moldovan. Concertul de lansare are loc la Cinema Patria, iar CD-ul contine 18 cantece.
Pe 2 iunie 2010, canta in deschiderea concertului Bob Dylan de la Bucuresti. Anul 2013 s-a dovedit foarte important pentru Nicu Alifantis. In martie realizeaza trei concerte la Teatrul Excelsior din Bucuresti pentru a marca implinirea a 80 de ani de la nasterea lui Nichita Stanescu, pe 7 mai lanseaza ”Mozaic”, un album la care a lucrat aproape trei ani si care include o pleiada impresionanta de muzicieni (17).
In 2014, Nicu Alifantis a pornit intr-un turneu de promovare a albumului ”Mozaic”, care a inclus numeroase orase din tara. Nicu Alifantis este unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzica de teatru, compunand coloana sonora pentru peste 100 de piese si lucrand cu unii dintre cei mai mari regizori romani: Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Silviu Purcarete, Cristian Hadji Culea, Gelu Colceag, Catalina Buzoianu si multi altii. Nu s-a limitat la a compune muzica de teatru, ci a si jucat mici roluri legate de muzica (acordeonistul din ”Furtuna” lui Ostrovski, trubadurul din ”Swanewit” de Strindberg etc.). A fost angajat la Teatrul ”Maria Filotti”, Braila (1975); Teatrul Mic, Bucuresti (1979 — 1990); Teatrul ”Excelsior”, Bucuresti (1990 — 2002); Teatrul ”Toma Caragiu”, Ploiesti (din 2002).
A realizat coloana sonora pentru 17 filme, a cantat tema filmului ”Ringul” (regia: Sergiu Nicolaescu) si a jucat rolul Radu Cantacuzino in ”Bietul Ioanide” in regia lui Dan Pita.
De-a lungul anilor, a fost recompensat pentru activitatea muzicala cu numeroase premii: International Youth in Achievements International Biographical Center, Cambridge, England (1986); Premiu pentru muzica de teatru, Premiu UNITER (1991), Premiu pentru muzica de scena de la Ubu Rex cu scene din Macbeth, Festivalul ”I.L.Caragiale” (1991); Premiul juriului, Festivalul de muzica pop, Chisinau, Republica Moldova (1991), Premiul pentru intreaga activitate, Festivalul ”Om bun” (1994); ”Compozitorul anului”, Premiu Radio Contact (1994), Premiu pentru muzica de teatru, Festivalul National al Teatrelor de Revista, Constanta (1995); Premiul 1 Sectiunea Slagare cu piesa ”Ploaie in luna lui marte”, Festivalul Mamaia ’99 (1999); Premiul pentru intreaga activitate, Premiile Bucuresti 1999 — Microfonul de aur — nominalizare (1999); Premiul pentru muzica spectacolului ”Cadavrul viu” (2002); Premiile pentru intreaga activitate muzicala — Ministerul Culturii si Cultelor — premiul de onoare pentru promovarea cantecului romanesc (2002).
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
