NASA a anuntat, luni seara, ca au fost descoperite dovezi spectrale ale prezentei sarurilor hidratate pe Marte, precizand insa ca nu au fost gasite probe directe ale prezentei apei in stare lichida pe planeta rosie.
Marius-Ioan Piso, presedintele Agentiei Spatiale Romane (ROSA), si Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, au explicat relevanta acestei descoperiri.
Presedintele Agentiei Spatiale Romane: Descoperirea unor forme ce sugereaza apa lichida, importanta pentru cunoasterea planetei Marte
Marius-Ioan Piso, presedintele Agentiei Spatiale Romane (ROSA), a explicat luni seara relevanta descoperirii unor dovezi privind prezenta sarurilor hidratate pe Marte, precizand ca acesti compusi care sugereaza existenta apei lichide sunt importanti pentru cunoasterea planetei rosii.
NASA a anuntat, luni seara, ca au fost descoperite dovezi ale prezentei sarurilor hidratate pe Marte, precizand insa ca nu au fost gasite probe directe ale prezentei apei in stare lichida pe planeta rosie.
Marius-Ioan Piso, presedintele Agentiei Spatiale Romane (ROSA), a precizat ca „descoperirea unor forme care seamana cu torentii lichizi, adica unor forme care sugereaza apa lichida, continand multe saruri, are o importanta deosebita pentru cunoasterea planetei Marte”.
Potrivit acestuia, aceste fenomene au fost descoperite in patru zone diferite, fara legatura intre ele, pe planeta.
„Ele prezinta importanta, o data pentru ca apa pe Marte continua sa existe intr-o stare dinamica si atunci ne putem gandi la prezenta vietii pe planeta, a unor forme de viata simple.
Alta importanta este data de faptul ca apa sub forma lichida faciliteaza realizarea unor urmatoare misiuni cu echipaj uman pe planeta Marte, pentru ca va fi nevoie sa transportam ceva mai putina apa. De asemenea, un alt mesaj, poate mai putin pozitiv, este legat de faptul ca planeta Marte ar fi putut fi infestata cu bacterii aduse de sondele terestre care au reusit sa aterizeze pe aceasta planeta in timp, mai ales cele de la inceput si, existand lichid, bacteriile ar fi putut cumva sa ajunga in aceasta forma si atunci identificarea de forme de viata specifice planetei Marte sa fie un pic mai dificila”, a declarat Marius-Ioan Piso.
De asemenea, presedintele ROSA a mentionat ca sunt trei misiuni la care Romania este implicata. Pe de o parte, este ExoMars, unde Romania are participari, fiind tara membra a Agentei Spatiale Europene.
Apoi, sunt doua misiuni importante care au ca scop cautarea apei in jurul planetelor mari Jupiter si Saturn. Este vorba de JUICE – Jupiter Icy, a Agentiei Spatiale Europene, si de misiunea Europa, a NASA.
„Europa este un satelit care are o crusta de gheata aparent in jurul lui si care se pare ca sub aceasta crusta ascunde un ocean de gheata. Romania participa la misiunea JUICE si are o sansa sa participe la misiunea Europa -NASA care va fi lansata in anul 2021”, a spus Marius-Ioan Piso.
Adrian Sonka: Apa pe Marte, importanta pentru aparitia vietii. E prima oara cand avem o dovada stiintifica
Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, a declarat, luni seara ca probele privind prezenta sarurilor hidratate pe Marte reprezinta prima dovada stiintifica ca pe planeta rosie ar putea curge apa, care este importanta pentru aparitia vietii.
Despre aceasta descoperire, cercetatorul Adrian Sonka a declarat ca ar putea fi perceputa fara prea mare importanta, avand in vedere ca oamenii nu se afla pe planeta Marte, prin urmare, n-au nevoie de apa, insa „apa pe Marte acum inseamna apa mai multa in trecut si asta este important pentru viata, pentru aparitia vietii”.
„Tot asteptam sa gasim martieni, dar n-am gasit niciodata, insa, cu cat descoperim mai multe locuri unde a fost si este apa, e mai bine. Avem mai multe locuri in care sa cautam in continuare. Se stia de mult ca pe Marte exista apa, in stare solida, adica gheata, si urmele acelea – care au fost aratate si acum – s-au descoperit de multi ani, insa nu se stia ce curge acolo. Acum s-a descoperit ca e sare multa. Apa amestecata cu sare ingheata mai greu. (…) Sarea aia inseamna ca apa nu ingheata foarte repede si are timp sa se scurga. Pe Marte, fiind foarte frig chiar si ziua, ingheata repede. Noi am descoperit-o curgand. Deci exista cel putin in zonele alea”, a declarat Adrian Sonka.
Totodata, cercetatorul a precizat ca „e prima oara cand avem o dovada stiintifica ca ar putea curge apa acolo”, aceasta fiind noutatea anuntului facut de NASA.
„Interesant este ca nu se stie de unde vine apa asta. Fie vine din atmosfera, sarea aia s-o absoarba din atmosfera, fie vine din interior, apa care poate fi sub forma de lacuri sau rauri, in subteran e presiunea atmosferica mai mare”, a mai spus Sonka.
NASA a anuntat, luni seara, intr-o conferinta de presa difuzata pe site-ul agentiei spatiale, ca fasiile de saruri hidratate pe care le-au descoperit pe versantii craterelor de pe Marte au fost „create de fluxuri de apa in stare lichida”.
Savantii americani sunt de parere ca acele fasii de sare hidratata – care au o culoare intunecata – ce apar pe scoarta planetei Marte sunt in mod direct asociate cu fluxurile de apa care curg in mod periodic pe planeta rosie.
Datele transmise de satelitii operati de NASA arata o serie de elemente de relief, care apar pe versantii martieni, ce sunt asociate cu depozitele de sare.
Astfel de depozite de sare ar putea sa modifice punctele de inghetare si de evaporare ale apei in atmosfera rarefiata de pe Marte, pastrand apa respectiva in stare lichida suficient de mult timp pentru ca aceasta sa poata sa curga la nivelul scoartei martiene.
Cercetatorul Lujendra Ojha si colegii sai de la NASA au prezentat aceasta descoperire intr-un articol publicat in Nature Geoscience, potrivit BBC.
Exista numeroase implicatii ale existentei apei pe Marte, deoarece orice depozit de apa lichida duce la o crestere considerabila a posibilitatii ca microbii sa fie prezenti la suprafata acestei planete. In plus, pentru viitoarele echipaje de astronauti care ar ajunge pe Marte, identificarea proviziilor de apa, la mica adancime sub scoarta, i-ar ajuta sa traiasca pe planeta pe baza unor rezerve locale.
Oamenii de stiinta se intrebau de multa vreme daca apa ar putea sa existe in stare lichida pe scoarta lui Marte, in zilele noastre.
Nu este o teorie simpla, deoarece temperaturile de pe Marte sunt de obicei sub valoarea de zero grade Celsius, iar presiunea atmosferica este atat de scazuta, incat depozitele de apa lichida ar trebui sa inceapa sa fiarba la scurt timp dupa topirea gheturilor.
Insa observatiile efectuate in ultimii 15 ani, prin care au fost identificate rigole si striatii, care par ca se modifica odata cu schimbarea anotimpurilor, au intarit aceste speculatii.
Noile date transmise pe Terra de sonda Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), operata de NASA, par sa fi rezolvat acest mister.
Sonda MRO are la bordul ei un instrument, Crism, care poate sa determine structura chimica a materialelor aflate la suprafata lui Marte.
Crism a analizat materialele din patru perimetre, in care se aflau acele fasii intunecate, ce apar in lunile de vara de pe Marte, iar apoi dispar.
Instrumentul a descoperit ca acele „linii recurente de pe versanti” (RSL) sunt acoperite cu saruri.
Sarurile identificate – perclorat, clorat si clorura de magneziu – pot sa reduca punctul de inghet al apei cu 80 de grade si rata de vaporizare de zece ori.
Aceasta combinatie de factori permite depozitelor de apa sa ramana stabile suficient de mult timp pentru a se scurge de-a lungul versantilor si craterelor.
Cu toate acestea, locul din care provin aceste surse de apa, care creeaza astfel de forme de relief pe Marte, nu este deocamdata cunoscut. MRO a analizat perimetre din regiunea ecuatoriala, iar orice forma de depozit de apa din acele regiuni ale lui Marte, ce ar putea sa existe sub forma de gheata, ar trebui sa se afle doar la adancimi mari.
O posibilitate ar fi ca sarurile respective sa extraga apa din atmosfera. Roverul Curiosity a descoperit cateva indicii puternice care par sa ateste existenta acestui mecanism. Insa nici in acest caz savantii americani nu stiu daca exista rezerve de vapori suficient de mari in atmosfera martiana pentru a determina producerea acelor scurgeri de apa de la nivelul versantilor.
O alta teorie vizeaza stratul acvifer local care se dezmembreaza la suprafata, insa aceasta ipoteza nu ofera un raspuns viabil pentru fasiile intunecate de saruri hidratate care se formeaza in varful dealurilor si muntilor martieni.
Cercetatorii americani considera ca poate fi avuta in vedere si o teorie potrivit careia acele fasii intunecate se formeaza din surse diferite (de apa, n.r), aflate in zone diferite ale planetei Marte.
Joe Michalski, cercetator la Muzeul de Istorie Naturala din Londra, considera ca anuntul facut de NASA, luni seara, este deosebit de interesant, in special datorita implicatiilor sale asupra existentei potentiale a coloniilor de microbi pe Marte, in perioada actuala.
„Stim, din studii efectuate pe extremofilele de pe Terra, ca formele de viata pot nu doar sa supravietuiasca, ci si sa se dezvolte in abundenta in conditii care sunt extrem de aride, foarte saline sau in orice alt tip de mediu ‘extrem’ in comparatie cu habitatul oamenilor. De fapt, pe Terra, oriunde gasim apa, gasim viata. Acesta este motivul pentru care descoperirea apei pe Marte, dupa cercetari de peste 20 de ani, reprezinta o chestiune atat de interesanta”, a spus savantul britanic.
O consecinta interesanta a acestei descoperiri consta in faptul ca agentiile spatiale vor trebui sa analizeze o serie de chestiuni suplimentare si sa tina cont de locul in care vor trimite in viitor alte sonde si rovere martiene.
Normele acceptate in prezent pe plan international precizeaza ca misiunile spatiale ar trebui sa fie extrem de atente in legatura cu locurile de pe Marte in care vor sa plaseze sonde si roboti si in care exista probabil apa lichida.
Peter Grindrod, cercetator la Agentia spatiala britanica, a explicat: „Principiile de protectie planetara stipuleaza ca nu putem sa mergem oriunde se afla apa lichida, deoarece nu putem sa sterilizam navele noastre spatiale suficient de bine, pentru a garanta ca nu vom contamina acele zone. Asadar, daca un RSL este descoperit in zona de plasare a unui rover, atunci roverul nu poate cobori acolo. Este destul de ironic, mai ales pentru urmatorul rover al Agentiei Spatiale Europene, ExoMars, deoarece el a fost conceput pentru a cauta forme de viata”.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
