Principalele cauze, responsabile pentru peste 40% din accidentele rutiere grave produse în România, în perioada 2013-2017, sunt indisciplina pietonilor şi viteza excesivă sau neadaptată la condiţiile de trafic. În această perioadă, numărul accidentelor rutiere grave şi cel al victimelor rănite grav în astfel de evenimente nu a cunoscut fluctuaţii importante.
Poliţia Română este una dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul siguranţei rutiere în România, acţionând atât individual, cât şi împreună cu ceilalţi parteneri cu atribuţii în domeniu pentru prevenirea evenimentelor negative şi creşterea gradului de siguranţă în trafic.
Pentru înţelegerea exhaustivă a dinamicii fenomenului rutier, astfel încât deciziile din plan operativ să poată fi fundamentate ştiinţific de toate instituţiile implicate în siguranţa rutieră, specialiştii Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii şi ai Direcţiei Rutiere din cadrul Poliţiei Române au întocmit „Buletinul siguranţei rutiere. Raport anual 2017.”
Aflată la a şaptea ediţie anuală, lucrarea cuprinde, pe lângă examinarea contextelor intern şi internaţional, o analiză a accidentelor rutiere grave produse în cursul anului 2017, una comparativă pentru intervalul 2013-2017, analize ale riscului rutier în mediul rural şi în zona şcolilor, precum şi activităţile desfăşurate pentru creşterea siguranţei rutiere.
La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2010 – 2017, s-a reuşit reducerea numărului de decese cu 20,1%. România se plasează în rândul statelor în care rata de descreştere a deceselor este apropiată de nivelul cerut, în 2017 fiind înregistrată o scădere cu 17,9% faţă de 2010.
Raportul din 2017 privind siguranţa rutieră arată că, în perioada 2013-2017, numărul de accidente rutiere grave şi cel al victimelor rănite grav în astfel de evenimente nu a cunoscut fluctuaţii importante. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul comparării ultimilor doi ani. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, numărul accidentelor de circulaţie a scăzut cu 0,5%, în timp ce numărul persoanelor decedate a crescut cu 2%.
Aceste rezultate au fost înregistrate în condiţiile în care reţeaua naţională de drumuri a cunoscut o evoluţie lentă, parcul de autovehicule din România este cu 28% mai mare în anul 2017, comparativ cu anul 2011, mai mult de trei sferturi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime, iar numărul posesorilor de permis de conducere a crescut constant.
Astfel, în anul 2017, 1 din 6 persoane cu vârsta între 31 şi 50 ani, 1 din 4 persoane între 21 -30 ani şi 1 din 5 sub 21 ani deţin un permis de conducere. De asemenea, în perioada 2011 – 2017, vechimea medie a vehiculelor aflate la prima prezentare la ITP a crescut progresiv de la aproximativ 9 ani în 2011, la 12 ani în 2016 şi 15 ani în 2017.
Principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din România, în perioada 2013-2017, au fost: indisciplina pietonilor (21,3%) şi viteza neregulamentară sau neadaptată la condiţiile de drum (19,2%), acestea fiind responsabile pentru producerea a 40,5% din accidentele grave.
Pe un trend ascendent se situează în continuare accidentele de circulaţie produse din vina bicicliştilor, în anul 2017, comparativ cu anul 2013, fiind înregistrată o creştere cu 25% a accidentelor produse exclusiv din vina acestora.
Raportat la anul de referinţă 2013, creşteri s-au mai constatat şi datorită depăşirilor neregulamentare (26%), preocupărilor ce distrag atenţia şoferului (45%) şi nerespectării distanţei între vehicule (11%).
Reduceri au avut loc în ceea ce priveşte accidentele rutiere produse ca urmare a circulaţiei pe sens opus (41% faţă de anul 2013), indisciplinei pietonilor (7%) şi conducerii sub influenţa alcoolului (7%).
Nerespectarea regulilor de circulaţiei de către pietoni îi transformă pe aceştia în categoria cea mai vulnerabilă în cazul unui eveniment rutier. În ultimii 5 ani ei au reprezentat 38% dintre persoanele decedate şi 32% dintre răniţii grav, urmaţi de pasagerii vehiculelor aflate în trafic şi implicate în accident (23% dintre decese şi 29% dintre rănirile grave).
Pe parcursul perioadei 2013-2017, mediul urban reprezintă mediul preponderent de producere a accidentelor rutiere grave, atât în ceea ce priveşte numărul accidentelor rutiere grave (40%), cât şi al numărului de persoane rănite grav (40%). Totuşi, în ultimii 2 ani, se remarcă o tendinţă de echilibrare între mediul urban şi rural, bazată mai ales pe scăderile înregistrate la nivelul mediul urban.
Astfel, pe drumurile publice din localităţile urbane au fost înregistrate reduceri atât la nivelul numărului de accidente rutiere grave (9%), cât şi la cel al persoanelor accidentate grav (10%) sau al celor decedate în accidente rutiere (5%).
Analiza separată pentru anul 2017 arată că neadaptarea vitezei la condiţiile de drum reprezintă cea mai frecventă dintre cauzele accidentelor rutiere, 17,5% din totalul accidentelor produse, urmată de traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni, 14,7% din total, astfel că doar aceste două cauze au determinat împreună aproape o treime dintre evenimentele rutiere grave din 2017.
Contrar unei situaţii constante timp de mai mulţi ani, drumurile din interiorul localităţilor au devenit în mai mare măsură periculoase decât cele din afara lor. Letalitatea este în creştere, în anul 2017, pe drumurile din interiorul localităţilor şi în scădere pe cele din afara localităţilor. Deci, fenomenul creşterii letalităţii accidentelor rutiere grave produse în anul 2017 îşi are cauzele exclusiv în condiţiile de trafic de pe drumurile din interiorul localităţilor.
În anul 2017, 4 din 10 decese în accidente au avut loc pe drumurile de pe raza localităţilor rurale. În medie, în fiecare zi a anului 2017, în localităţile rurale au avut loc 9 accidente rutiere grave în care au murit 2 persoane şi au fost rănite grav alte 8 persoane.
Accidentele din localităţile rurale, deşi mai reduse ca număr, sunt mult mai grave, indicele de mortalitate fiind aproape dublu faţă de cele din mediul urban.
Numărul de decese în mediul rural, deşi în scădere cu 28,5% faţă de acum 10 ani, a depăşit ca valoare, pentru a treia oară în ultimul deceniu, numărul de decese din afara localităţii.
Drumurile cu cel mai ridicat risc de deces rutier pe raza localităţilor rurale sunt cele naţionale, peste jumătate din decese şi 42% dintre răniţii grav fiind înregistaţi aici.
Accidentele cu implicarea pietonilor copii reprezintă 28% din totalul accidentelor cu pietoni.
Un pieton care este lovit la viteza de 50 de kilometri la oră are 87% probabilitatea de deces în urma impactului, iar în cazul unui pieton copil acest procent creşte exponenţial.
Riscul potenţial de producere a unui accident în zona şcolilor este asociat şi cauzei de neacordare prioritate copiilor angajaţi în traversarea drumului la trecerile pentru pietoni. Această situaţie se regăseşte în statistică şi datorită faptului că distanţa de percepţie (câmpul vizual) este restrânsă în condiţiile opririi sau staţionării autovehiculelor în imediata apropiere a trecerii pentru pietoni, iar conducătorii auto, la viteza de 30 km/h, nu pot evita impactul cu un pieton copil (de înălţime mică).
– Servicii de creare site web
