Principiul balcanic “E bine si asa rau cum e” pare reactia-sablon a primarilor la fiecare impartire a banilor care vin de la bugetul de stat pentru alimentarea bugetelor locale. Strategia impartirii banilor publici proveniti din cota defalcata a TVA nemultumeste mereu, dar nu a fost nicicand modificata, ajungand sa fie perceputa ca un rau necesar si extrem de politizat, in care localitatile conduse de primari care din diferite motive ignora disciplina financiara sunt avantajate in dauna celor care se limiteaza la cat au si nu inregistreaza datorii.
Nici 2013 nu a facut nota discordanta, insa a reusit sa starneasca, pentru prima oara, o revolta nationala a sefilor consiliilor judetene. Unii dintre acestia au cerut chiar demiterea ministrului delegat pentru buget, economistul Liviu Voinea, care a ordonat prioritatile pe care presedintii administratiilor judetene trebuie sa le respecte la impartirea cotei de TVA catre localitati. Pe primul loc a fost pusa achitarea arieratelor, adica a datoriilor care depasesc 90 de zile, cele mai multe dintre primarii inregistrand arierate catre agenti economici privati. Povestea razmeritei financiare incepe la finalul lunii ianuarie.
„In sedinta de guvern din 30 ianuarie a fost adoptata Ordonanta de Urgenta nr. 3/2013 prin care s-au stabilit unele masuri de reducere a arieratelor. Fiecare unitate administrativ-teritoriala care a inregistrat arierate are obligatia sa reduca volumul arieratelor cu 5% pe luna. Guvernul a stabilit ca daca in bugetul local nu exista sume pentru aceasta, primariile pot lua credite de trezorerie cu o dobanda mai buna decat cea bancara”, a explicat Zamfir Ciceu, presedintele Consiliul Judetean (CJ) Maramures. 
Decizia impusa de FMI
Intr-un limbaj mai putin tehnicizat, Guvernul a trasat administratiilor locale reducerea datoriilor mai vechi de trei luni, stabilind si filonul financiar in cazul in care primariile nu au bani pentru acest deziderat, impus de FMI: trezoreria, de unde administratiile locale datoare pot lua un credit cu o dobanda mai mica decat cea bancara, respectiv 5,5%. In acest sens, Guvernul a disponibilizat 500 de milioane de lei, insa putine primarii s-au grabit sa acceseze imprumutul si sa-si plateasca firmele private la care aveau datorii istorice, fapt care a determinat Guvernul sa contracareze reactia de ignorare prin stabilirea unor pedepse.
„Am primit o adresa de la vicepremierul Liviu Dragnea prin care ne cere sa luam masurile pentru ca unitatile administrativ-teritoriale sa depuna documentatii pentru accesare de credite, pentru ca sanctiunea este una drastica: blocarea conturilor si nevirarea de catre directiile generale a finantelor publice judetene a cotelor care revin in fiecare luna, ceea ce ar duce la o imposibilitate de activare a respectivelor primarii. Fiecare unitate administrativ-teritoriala din judet a fost informata despre acest lucru”, a mai precizat presedintele CJ Maramures.
Plata in acest an a datoriilor pe care le au primariile fata de agentii economici este, in aparenta, o problema financiara cu rezolvarea-n plic, care treneaza de multi ani si care s-a acutizat in perioada de criza economica 2009-2012, ducand chiar la falimentul sau intrarea in insolventa a unor firme private ce nu si-au mai putut recupera banii de la stat pentru lucrarile efectuate. Salutata de toti agentii economici, decizia a starnit insa indignarea sefilor politici de la carma administratiilor judetene.
„Prin legea bugetului de stat s-a stabilit care e modalitatea prin care sumele pe care le repartizeaza CJ, respectiv cota de 20% din cota defalcata din impozitul pe venit care ne revin noua, in urmatoarea ordine: achitare arierate, proiecte si pe urma pentru dezoltare locala. In acest sens, in 25 februarie, prin nota ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ni se aduce la cunostinta in mod expres ca ordinea stabilita de lege este aceasta si consiliul judetean sa aloce cu prioritate sume pentru achitarea arieratelor inregistrate de unitatile administrativ-teriotriale si numai dupa achitarea integrala a acestora sa aloce sume si pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala si a proiectelor de infrastructura care necesita cofinantare locala”, a subliniat seful administratiei judetene, Zamfir Ciceu.
Explicatia revoltei fata de decizia anuntata de ministrul Liviu Voinea consta in faptul ca, aplicand-o, sefilor consiliilor judetene nu le vor mai ramane bani pentru alocarea lor in localitatile fara datorii, dar care au proiecte de dezvoltare ce trebuie cofinantate. Adica primarii nu vor putea demara proiectele pe care le-au promis in campaniile electorale, fapt care se poate repercuta electoral negativ asupra alesilor locali, implicit si asupra presedintilor consiliilor judetene.
„Evident, primarii nu se bucura. Pentru cei care au de achitat arierate si n-au de platit altceva e bine, pentru ceilalti, care nu au arierate si in acest an au de platit cofinantari care se ridica la sume foarte mari, nu e convenabil. Va dau ca exemplu, comuna Dumbravita, unde sunt in implementare doua proiecte cu cofinantare de 20 de miliarde lei vechi, iar daca noi epuizam suma pe arierate la celelalte unitati administrativ-teritoriale ne vom trezi ca alte primarii, care nu au avut arierate, sa nu poata anul acesta sa isi achite contributiile care ii revin din bugetul propriu. Revenirea la o alta situatie nu se poate face decat prin modificarea legii, ceea ce la acest moment cred ca este imposibil. Vointa politica a fost exprimata prin legea bugetului de stat care deriva din acordul cu FMI. Preocuparea este achitarea arieratelor, sa nu mai deschidem alte santiere pana cand cele vechi nu sunt inchise, acesta este mecanismul”, a declarat seful administratiei judetene.
Cum si de ce se creeaza arieratele
In Maramures, oficial, 41 de comune si orase inregistreaza arierate. O incursiune prin haoticul univers financiar al administratiilor publice locale porneste de la explicatia dilemei: cum si de ce se creeaza datoriile primariilor catre firmele economice private?
„Orice primar isi doreste sa ramana ceva de pe urma lui, iar ca sa faci ceva iti trebuie bani – este bun punctul de vedere al guvernului de a finanta cu prioritate proiecte europene, unde cota de cofinantare este mai mica. Probabil e un pic tarziu sau nu au fost suficienti bani sa se stinga arieratele, lucru care iarasi nu e usor de realizat. Se vor gasi variante sa se stopeze crearea de arierate. In 2008-2011 se facea un proiect, se asigura o parte din finantare, se incheia contractul si se executau lucrarile, se facea receptia finala, apoi se factura si se platea atunci cand veneau banii, intr-o luna, in cinci luni, intr-un an… dar se plateau. Acum se pune altfel problema”, a explicat Emilian Pop, primarul din Sacalaseni, una dintre comunele cu arierate semnificative.
Primarul din Remetea Chioarului, una dintre comunele maramuresene fara arierate, a subliniat ratiunea crearii arieratelor. „Din dorinta de a rezolva cat mai multe proiecte, noi, primarii, suntem obligati sa fortam nota. Sunt multe probleme in mediul rural, am ramas mult in urma – drumuri, alimentarile cu apa, infrastructura culturala… In ideea asta, fortam nota, incepem acele investitii si incercam sa le rezolvam pe parcurs”, a admis Ioan Buzdugan.
In Maramures se pastreaza o zicala veche: “N-o fo’ niciodata sa nu fie oarecum”. Pe aceasta se bazeaza si cei mai multi dintre primarii din judet. Din dorinta de a incepe cat mai multe proiecte si de a puncta electoral in campaniile viitoare, acestia angajeaza lucrari fara a avea asigurata finantarea completa. Uneori, visele le sunt alimentate de promisiunile presedintelui CJ si a parlamentarilor din judet, ca finantarea se va obtine pe parcurs, promisiuni care, de multe ori, nu au acoperire in realitate.
Pana si agentii economici implicati in executia acestor lucrari au partea lor de vina, stiind inca de la inceput ca primaria respectiva nu are banii necesari pentru a plati lucrarea, insa spera ca acestia vor fi asigurati, chiar si cu intarziere. Aceasta estimare/speranta, coroborata cu lipsa lucrarilor de investitie private din aceasta perioada de criza economica, ii determina sa accepte sa lucreze “pe datorie”. Daca pe unii afacerile cu statul i-a imbogatit peste noapte, pe altii i-a dus la faliment sau insolventa.
Primarul din Sacalaseni recunoaste ca datoriile comunei totalizeaza “vreo 15 miliarde de lei vechi”, arierate cumulate la diversi proiectanti, la executantul lucrarii de extindere a canalizarii in zona Culcea-Coruia, un proiect finalizat in 2009, si la firme care au executat lucrari de reabilitare a drumurilor.
“Finantarea era asigurata de guvern, care apoi a sistat-o, insa nu intotdeauna am putut sa oprim lucrarile atunci cand s-a dat dispozitia, pentru ca asta insemna deteriorarea a ceea ce ai construit, care costa alti bani, si atunci am fortat putin nota pentru a duce lucrurile intr-un stadiu in care chiar sa te poti opri”, a subliniat primarul Emilian Pop.
El a recunoscut ca aceasta strategie avantajeaza doar primariile si, nu in putine cazuri, a dus la distrugerea firmelor private ramase neplatite. “Noi avem cea mai veche datorie e la o firma care a efectuat lucrari de canalizare, Nagelin, care a intrat in insolventa. Au finalizat lucrarile la sfarsitul anului 2009. Abia la sfarsitul anului trecut au venit banii, insa n-am putut face compensarile tocmai pentru ca acum firma e in reorganizare judiciara”, a explicat primarul din Sacalaseni.
„O parte a arieratelor au fost create din cauza guvernului. Aveam dreptul de a fi finantati pe constructia de locuinte sociale, am demarat proiectele, insa in vara anului trecut s-a anuntat sistarea finantarii si ne-a revenit noua, ca primarie, obligatia sa platim sumele catre executant. Asa am inregistrat un arierat de peste 1,2 miliarde de lei vechi”, a subliniat primarul din Somcuta Mare, Florin Talpos.
Bine gratis decat imprumut
In octombrie 2012, cand Guvernul a anuntat ca primarii trebuie sa reduca arieratele cu 5% pe luna, primariile din Maramures aveau datorii care depaseau 1,5 milioane de euro. Desi logica spune ca dupa cinci luni datoriile istorice ar trebui sa fie de 1,1 milioane de euro, Finantele Publice estimeaza ca aceasta suma s-a dublat. Mai mult, o singura primarie a solicitat un credit preferential de la Trezorerie, facilitate oferita de stat, pentru a-si plati datoriile.
„Directia de Finante face verificari pe arierate, acestea erau in octombrie, la nivel de judet, de 7 milioane de lei, iar acum au estimat ca s-ar putea sa se dubleze aceasta suma. O singura primarie din cele care au arierate si-a facut documentatia pentru accesare de credit de trezorerie, cea din Tautii Magheraus”, a subliniat Zamfir Ciceu, presedintele CJ Maramures.
Desi peste 50% dintre primarii au datorii mai vechi de 90 de zile pe care le puteau plati prin accesarea unor credite avantajoase de la trezorerie, n-au facut-o. Unul dintre primarii maramureseni incearca sa explice aceasta reactie aparent inexplicabila.
„Acea prevedere se referea la arierate in afara programelor, ori astazi inca nu se stie… sunt pe programe sau nu sunt pe programe aceste sume? Am discutat si la Trezorerie si sa vedem ce se hotaraste pe aceasta linie. In ordonanta se spune clar ca se refera la alte arierate decat cele pe programe guvernamentale sau proiecte europene”, a motivat primarul comunei Sacalaseni.
Singurul primar care a profitat de facilitatea oferita de Guvern pentru stingerea datoriilor istorice, Anton Ardelean, a precizat ca aceasta e foarte greu de obtinut din cauza birocratiei excesive, insa altii edili din localitati care inregistreaza arierate admit ca e mai simplu sa astepti ca banii sa vina de la Consiliul Judetean, chiar daca sunt constienti ca solutia nu este fair play fata de similarii din localitati care nu au datorii.
„Somcuta Mare are arierate de 298.000 lei. Raportat la alte primarii, n-am mostenit ceva foarte greu, motiv pentru care ne-am angajat sa suportam aceasta suma din bugetul local si sa nu accesam creditul de trezorerie. Noi am primit la repartizarea bugetului pe 2013 suma de 880.000 lei si acum speram sa fim sprijiniti cu inca o suplimentare de la CJ pentru a plati arieratele, sa nu ne atingem de suma repartizata. Sigur, e o discutie privind acest fapt: nu e corect ca primariile fara arierate sa nu mai primeasca bani pentru ca acestia sunt dirijati catre cele cu arierate. Adica o primarie disciplinata este sanctionata”, a admis Florin Talpos, primarul orasului Somcuta Mare.
Speranta acesta e impartasita si de primarul din Sacalaseni. „Si noi o sa incercam sa nu fim o povara pentrui judet si in masura in care o sa putem sa platim arieratele si din bugetul local, dar, sigur, ne bazam si pe ceea ce va aloca CJ, sa trecem peste aceasta problema”, a declarat Emilian Pop.
Aplicatiile “incorecte” si propunerea “mai corecta”
Unii primari din localitati fara arierate transeaza strategia impartirii banilor printr-un singur cuvant: nedreptate. „Unele primarii au inregistrat sume mari pe seama arieratelor si acuma au prioritate la sumele care se aloca de la CJ. E nedrept! Se iau banii care se cuvin celor disciplinati si se repartizeaza celor indisciplinati. Pentru acestia ar trebui sa se ia urmatoarea decizie: CJ sa ii oblige sa acceseze credite de trezorie si, eventual, sa le acopere dobanda. Asa ar ramane bani si pentru cei disciplinati financiar, sa ne putem continua si noi proiectele incepute”, a propus Ioan Buzdugan, primarul comunei Remetea Chioarului.
Aritmetic, problema e simpla. In Maramures, datoriile primariilor depasesc 7 milioane de lei, iar acum, Consiliul Judetean are la dispozitie putin peste 7,9 milioane de lei pe care trebuie sa-i imparta, conform legii, cu prioritate datornicilor.
Daca estimarea Directiei Generale a Finnatalor Publice (DGFP) este corecta, si in ultimele cinci luni datoriile au ajuns la 14 milioane de lei, banii pe care ii va imparti CJ nici nu vor ajunge pentru suplimentarea bugetelor localitatilor care nu inregistreaza arierate. Acest fapt este insa similar cu abandonarea unor proiecte mai mari, deja castigate de respectivele localitati, pentru care trebuie asigurata doar o cota de cofinantare. Un lant al slabiciunilor financiare, continuat de strategia impartirii banilor, care nu favorizeaza performanta in administratia publica, dimpotriva.
„Formula de calcul include venitul pe cap de locuitor, suprafata intravilanului si numarul populatiei. In Recea sunt 2.058 de hectare intravilan, 6.000 de locuitori, dar venitul pe cap de locuitor fiind mare n-am intrat la prima imparteala a acestor bani. Conform raportului DGFP, este mai bine sa stai si sa nu faci nimic, sa nu-ti aduci investitori, sa nu dezvolti comuna, pentru ca asa ai un venit mic pe cap de locuitor. Dau exemplu Borsa, unde judetul cotizeaza cu 47 de miliarde lei vechi, asigurandu-li-se banii de dezvoltare si functionare din banii care s-ar fi cuvenit comunei Recea. Mi s-ar parea normal ca banii produsi intr-o localitate sa se regaseasca in comunitatea respectiva. Sigur, trebuie ajutate si celelalte comunitati, mai sarace, dar nu mi se pare normal sa fi stat in stat si te bazezi pe acest sistem care iti asigura functionarea din banii comunitatilor prospere, carora li se dau cei mai putini bani”, a mentionat Octavian Pavel, primarul comunei Recea.
De asemenea, edilul din Remetea Chioarului a spus direct pe ce se bazeaza sistemul impartirii banilor. „Stim din ceilalti ani care a fost algoritmul de repartizare. A functionat algoritmul politic, in sensul ca cele trei partide care au pondere in judet, PSD, PNL, PDL, si-au impartit frateste banii, iar apoi acestia s-au repartizat de la partid spre primarii cu adeziune. Sigur, s-a tinut cont si de cota de finantare pe care trebuia sa o aiba fiecare primarie”, a recunoscut primarul Ioan Buzdugan.
Dupa semnalul revolutiei de catifea la care s-au inrolat deja mai multi presedinti de consilii judetene, povestea platii prioritare a datoriilor istorice pe care le au primariile catre agentii economici privati tinde sa se transeze balcanic. Guvernul a emis o Ordonanta de Guvern care redefineste termenul “arierat”, acesta fiind transformat dintr-o “cheltuiala legal angajata de catre o primarie” intr-o “cheltuiala legal angajata de catre o primarie si care a avut prevazuta sursa de finantare”. Cu alte cuvinte, ca-n pricipiul lui Orwell, unele arierate sunt mai arierate decat celelalte.
Si, uite asa, ne ascundem de FMI dupa arierate. Nici nu mai pare a conta ca “o cheltuiala pentru care nu exista un angajament bugetar”, fapt care in explicatia Guvernului nu mai este un arierat, nu este legala, iar cel care a contractat-o, respectiv primarul, a comis cel putin infractiune. Revenind la Maramures, surse informate din Consiliul Judetean sustin ca suma de aproape 8 milioane de lei nu va fi impartita datornicilor, asa cum cere legea.
Mai exact, pentru ca banii sa poata fi impartiti si celor care nu au datorii, distribuirea sumei se va amana pana in aprilie, fapt care ii obliga pe primarii datornici sa gaseasca alte solutii de rambursare a arieratelor, respectiv creditul de trezorerie sau cel bancar.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
