Omul este născut să socializeze. Aceasta este o nevoie pe care toți oamenii o au, încă de la naștere.
Cu toții simțim nevoia să facem parte din grupuri de persoane cu interese și nevoi comune. Acesta este motivul pentru care toți facem parte dintr-o societate și respectăm anumite reguli, tradiții și principii. Nimeni nu trebuie să fie privat de dreptul de a socializa, indiferent de vârstă, statut social, abilități sau dizabilități.
Socializarea este temelia unei vieți normale.
Imaginați-vă cum ar crește și s-ar dezvolta o persoană care nu are capacitatea de a socializa.
Fără socializare și contact uman, nu există limbaj, fără de care persoana nu ar învăța comportamentul omenesc de bază.
Majoritatea dintre noi avem parte de socializare în fiecare zi, fără să planificăm.
Însă, ați încercat vreodată să vă puneți în situația unei persoane care nu poate să se adapteze cu ușurință?
Cu toate că o persoană cu dizabilități și-ar dori să ia parte mai des la acțiuni de socializare, de multe ori întâmpină dificultăți. Cele mai multe țin de integrare, tocmai din cauză că mulți oameni resping (indirect, prin acțiunile și gesturile lor), contactul cu astfel de persoane.
Însă, tocmai aceasta încercăm să facem în cadrul Asociației Esperando.
Vrem să îndepărtăm această barieră și să creăm interacțiuni normale între persoanele cu dizabilități și cei din jurul lor.
Interacțiunile sociale au impact asupra dezvoltării abilităților de comunicare și limbaj, gener-alizării abilităților și deprinderilor dobândite prin terapie, dezvoltării independenței și autonomiei personale, a creativității și jocului simbolic.
Dreptul la socializare aparține și persoanelor cu dizabilități
Deseori, cei care trăiesc cu dizabilități vizibile sau invizibile, dobândite sau înnăscute, au probleme în interacțiunile cu oameni noi.
Datorită acestor probleme, se nasc alte dificultăți: cea de a-și găsi un job, de a învăța în același ritm cu ceilalți, de a lega noi prietenii și chiar de a-și găsi jumătatea.
Fiind într-o situație delicată, în special persoanele cu dizabilități care întâmpină dificultăți de deplas-are, aceștia au nevoie de ajutor extern pentru a avea acces la tot ceea ce oferă o viață normală.
Deși au toate aceste deficiențe în viață, persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi ca oricine altcineva: de la educație, la sănătate, ocuparea unui loc de muncă dar și acces la cultură, sport, turism și asistență de orice fel au nevoie.
Ce observăm că au în comun toate aceste privilegii? Răspunsul este în fața ochilor noștri: socializarea.
Cu toate că o persoană cu dizabilități permanente va avea mereu dificultăți în a duce o viață normală, nu înseamnă că nu trebuie să aibă acces la ea.
– Servicii de creare site web
