Lunea Mare, cea de după Duminica Floriilor, marchează intrarea în ceea ce creștinii de pretutindeni numesc Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare.
Anul acesta, Sfintele Paști sunt celebrate simultan de ortodocși, greco/catolici și catolici, așadar zilele ce preced Învierea Domnului, prăznuită în data de 20 aprilie, evocă pentru creștini ultima săptămână din viața pământească a Mântuitorului.
Lunea Mare deschide, la ortodocși, perioada deniilor și este considerată ca fiind prima zi a Patimilor lui Iisus. În biserică, preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt.
La Liturghie se citește istoria vieții acestuia, deoarece amintește de felul în care Mântuitorul a fost vândut de Iuda. În Lunea Mare, începe curățenia de Paști: se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă.
Marțea Mare sau Marțea Seacă, cum mai este cunoscută, este ziua în care Iisus lea povestit celor 12 ucenici ai săi două parabole: cea a celor zece fecioare și a talanților. La Liturghie, preotul citește Pilda celor zece fecioare.
În Marțea Mare, potrivit tradiției, se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă. Până miercuri, inclusiv, se mai poate spăla și călca. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.
Miercurea Mare, a patra zi a Săptămânii Patimilor este cea în care se amintește momentul în care Maria Magdalena I-a spălat Lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros. Tot miercuri este și ziua în care Iuda L-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți.
Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Este ziua în care se amintește Cina cea de Taină. Iisus și ucenicii au luat masa pentru a sărbători Paștile după ritul evreiesc și, cu această ocazie, el le spală picioarele celor 12 discipoli și le spune că unul dintre ei L-a vândut.
La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei – de unde se și spune că pâinea (anafura) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui. După Cină, Iisus merge să se roage în Grădina Ghetsimani, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor.
Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau odinioară focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe.
În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paști: cozonacii, pasca și babele (cozonaci mici) coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, în mod tradițional, o formă rotundă.
În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Culoarea roşie este însă cea mai folosită întrucât reprezintă sângele Lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce pentru mântuirea omenirii.
Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşti apără de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, păzesc vitele de deochi şi de năpastă. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-L ucidă.
Potrivit unei superstiții, fetele obișnuiau ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare Evanghelie, pentru ca apoi să își pună sfoara sub pernă ca să-și viseze alesul.
Vinerea Mare este una de post negru, deoarece este considerată ca fiind ziua care marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.
Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor, marchează momentul în care trupul Mântuitorului este îngropat.
Este pasul pe care Iisus îl face în Iad și le oferă tuturor morților posibilitatea de a învia în Viața de Apoi. Sunt ultimele momente de dinainte de Înviere, sărbătorită de creștini la miezul nopții.
– Servicii de creare site web
