Un fenomen care se perpetueaza, afectand viata unei paupere clase sociale si repercutandu-se negativ asupra economiei nationale poate fi rezolvat simplu. Aflati care sunt motivele care ne impiedica sa aplicam solutiile de rezolvare, cine pierde si cine castiga de pe urma unui razboi declansat in Europa, bagatelizat in Romania si aproape ignorat in Maramures.
In ultimii trei ani, daunele provocate culturilor agricole de porcii mistreti, numiti in Transilvania ”gligani”, au crescut exploziv. Pentru ca nu li se acorda despagubiri, procedura fiind extrem de ingreunata de birocratie, multi agricultori au renuntat sa-si mai cultive pamantul, in special cel din zonele situate langa paduri.
In Romania, in noiembrie 2008, aproximativ 7 milioane de hectare agricole au ramas nelucrate, exportul de produse agricole inregistrand o crestere fara precedent.
Vasile Spivaliuc din satul de granita Valea Viseului este bolnav, insa nu si-a lasat pamantul nelucrat. A facut economii pentru a-si cultiva pamantul, insa mistretii i-au compromis toata cultura. ”Am cumparat samanta, am platit aratul, sapatul de doua ori… Daca stiam ce se intampla, mai bine cumparam malaiul… La anul pun trifoi, nu mai pun malai”, a declarat maramureseanul, cu amaraciune.
Reprezentantii vanatorilor din judet au precizat ca apropierea mistretilor de zonele locuite se inregistreaza de mult timp, iar daunele nu pot fi impiedicate nicicum.
”Noi asiguram hrana complementara mistretilor pe perioada de iarna, conform contractelor pe care le avem cu Ministerul Mediului. De asemenea, datoria AJVPS-ului este sa-si realizeze cota de recolta aferenta sezonului de vanatoare, fapt pe care l-am facut mereu. Insa Legea 1679 specifica foarte clar faptul ca proprietarul terenului trebuie sa-si ingradeasca parcela. Daune au fost in fiecare an, sunt si vor mai fi si in tara si in Europa”, a precizat Ionica Pop, inginer cinegetician al AJVPS Maramures.
Cauzele inmultirii mistretilor
Care sunt cauzele acestui fenomen si ce motive ne impiedica sa aplicam solutii de rezolvare a unei probleme ce se repercuteaza negativ asupra economiei nationale si a taranilor, cea mai saracita clasa sociala din Romania?
Specialistii europeni au stabilit ca principalele cauze care au avut ca rezultat cresterea primejdioasa a efectivelor de porci mistreti sunt incalzirea globala si cultivarea pe scara larga a porumbului si rapitei pentru biocombustibili. Cei care au studiat fenomenul inmultirii mistretilor au constat ca iernile calde din ultimii ani au redus rata mortalitatii exemplarelor batrane si a puilor, iar cresterea nivelului de dioxid de carbon a intensificat lumina solara, iar arborii au produs mai multe ghinde si castane – o delicatesa foarte energizanta pentru mistreti, a caror reproducere a crescut odata cu cresterea cantitatii de hrana.
Si taranii maramureseni au pus atacurile mistretilor pe seama faptului ca acestia nu prea mai au ce manca in arealul lor. ”Vin jos, in sat, pentru ca n-au ce manca pe deal. Inainte mai puneau oamenii cartofi, acuma nu mai pun nimic decat pe pamanturile din sat si animalul coboara aici ca trebuie si el sa se hraneasca, nu? Nimeni nu-i impusca, nimeni nu face nimic si se inmultesc”, a explicat Petru Tola din Valea Viseului, si el pagubit in acest an de atacurile mistretilor.
Vanatoarea: procent normal, cifre masluite
Semnalul de alarma a fost dat in anul 2008, cand in vestul Europei a inceput un veritabil razboi impotriva acestui animal salbatic, cotele de vanatoare fiind aproape dublate.
De pilda, in Germania, tara care isi estimeaza numarul total de mistreti la peste 2 milioane de exemplare, se vaneaza anual aproximativ 450.000 de capete, adica aproape un sfert din efectivul total, insa in sezonul 2009-2010 s-au vanat 650.000 de mistreti, potrivit Federatiei Germane a Vanatorilor.
In acelasi an, in Franta au fost impuscati 500.000 de mistreti, iar in Polonia, 200.000, fenomenul inmultirii efectivelor si al cresterii daunelor agricole reflectandu-se prin cresterea semnificativa a cotelor de vanatoare si in Austria, Elvetia, Olanda si in aproape toate tarile din estul Europei.
In pofida semnalelor date in Europa, in Romania, vanatorii si reprezentantii autoritatilor de mediu nu considera situatia ca fiind problematica. Conform cifrelor oficiale, avem doar aproximativ 62.500 de mistreti, de aceea cotele de vanatoare se cifreaza anual la doar 15-17.000 de exemplare.
Procentual, ne incadram in media europeana, insa ambele parti implicate in razboiul contra mistretilor, care la noi mai degraba seamana a pace, agricultorii si vanatorii, au spus ca cifra raportata este mai mica decat cea reala. Totusi, in functie de aceasta cifra se calculeaza cati mistreti trebuie impuscati anual.
Mecanismul de stabilire a cotelor de recolta se face in scopul conservarii echilibrului in natura si sunt stabilite de managerii activitatii cinegetice, fiind apoi aprobate de Ministerul Mediului si Padurilor. Luand in considerare notiunile controversate precum ”efectiv optim” si ”efectiv real”, constatam ca… nu stim mare lucru despre populatiile noastre de mistreti.
Desi, de exemplu, in anul 2009, la nivel national, au fost vanati cu 2.600 de mistreti sub cota anuala, vanatorii raporteaza mereu ca si-au indeplinit norma, adica populatia de mistreti este cea optima si e tinuta sub control. Pe teren se vede altceva: terenurile agricole sunt devastate pe suprafete din ce in ce mai mari si, mai mult, mistretii au ajuns deja chiar in centrul satelor si in orase.
Cu toate ca reprezentantii vanatorilor sustin ca nu sunt probleme mai mari decat in alti ani si ca numarul mistretilor nu a crescut, cifrele oficiale indica altceva. In 2007, Romania a raportat un efectiv de 57.000 de mistreti, in 2009 a crescut la peste 59.000, iar in 2010 populatia de porci salbatici a ajuns la 62.500 de exemplare, 1.700 fiind in padurile Maramuresului.
Ca problema numaratorii oficiale a mistretilor e facuta mai degraba din pix decat prin studiu in teren o dovedeste si faptul ca in 2008, AJVPS Maramures a raportat o populatie de 800 de exemplare, iar doi ani mai tarziu a anuntat un numar de peste doua ori mai mare, 1.700, in conditiile in care reprezentatul asociatiei a declarat ca populatia de porci salbatici nu s-a inmultit peste masura!
Desi reprezentantii vanatorilor din judet bagatelizeaza problemele daunelor produse de mistreti si sustin ca efectivele nu sunt in crestere, in acest an Ministerul Mediului a aprobat vanarea a 19.371 de mistreti si 3.120 de purcei, mai multi decat oricand, o cota de 361 de porci salbatici si 78 de purcei fiind repartizati celor 53 de fonduri de vanatoare din judet.
”In Maramures, pe toate fondurile cinegetice, sunt 1.700 de mistreti, iar cota de recolta este de 360 de exemplare”, a mentionat Ionica Pop, inginer cinegetician AJVPS Maramures.
Din cele 53 de fonduri de vanatoare din Maramures, cele mai multe, 28, sunt gestionate de Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, care are o cota de 195 de mistreti, 19 fonduri sunt administrate de Directia Silvica, acolo urmand sa se impuste in acest an 123 mistreti, iar alte cinci asociatii cinegetice private gestioneaza sase fonduri de vanatoare, carora le-a fost repartizata o cota de 43 de mistreti.
In 2011, situatie critica in Maramures
In acest an, inca din luna ianuarie, reclamatiile taranilor maramureseni privind atacurile mistretilor asupra culturilor agricole, in special de porumb si cartof, s-au inmultit peste masura. Oamenii au povestit ca porcii salbatici si-au modificat comportamentul si nu mai le e frica, asa ca vin pana in mijlocul satelor.
Fenomenul a crescut in intensitate in Firiza, Coroieni, Valenii Lapusului, Cicarlau, Vima Mare, Sabisa, Bistra, Peteritea, Stramtura, Crasna, Ardusat, Vima Mica, Salnita, Valea Viseului si chiar in Baia Mare, unde mistretii coboara deja pana in Parcul Municipal.
”In fiecare an au fost reclamatii si pagube la culturile agricole, pentru ca mistretul este un animal pe care nu poti sa-l legi de copac, nu poti sa-l tii legat in padure. El circula, isi cauta hrana in functie de necesitatile si nevoile lui. Multe pagube au fost produse inainte de 1 august, cand incepe sezonul de vanatoare, si noi nu putem decat sa intreprindem actiuni de indepartare a acestora, cu acordul si cu ajutorul ITRSV-ului. De la 1 august am inceput actiunea de vanatoare. Mai mult de atat, noi, ca asociatie de vanatoare si gestionare de fond de vanatoare, nu putem sa facem”, e convins Ionica Pop, reprezentantul AJVPS Maramures.
Studiu de caz: Valea Viseului
Una dintre cele mai mari probleme s-a consemnat in satul Valea Viseului, de la granita cu Ucraina. Oamenii au spus ca mistretii le-au devastat culturile de porumb si cartof, cu toate ca au terenurile imprejmuite cu garduri, asa cum prevede legea. Autoritatile locale sunt sceptice in privinta despagubirilor ce ar trebui platite de gestionarul fondului de vanatoare, AJVPS Maramures, sau de Ministerul Mediului si Padurilor.
”Or venit deja mistretii in sat, nu mai stim ce sa facem, numa’ paguba ne face. Nici porumb, nimic nu este. Trebuie sa vina vantorii sa-i impuste, sa nu ne omoare aicea. Eu nu mai tin minte sa intre mistretii aici in sat, intre case… N-a fost asa ceva pana acuma… Vin peste tot, aproape pana in centrul satului”, a declarat Maria Iurac.
O alta localnica, Maria Rahovan, a aratat ca astfel de atacuri ale mistretilor au avut loc in sat decit in urma cu vreo doua decenii. ”Am mai avut probleme din astea doar cand trai tata, acum poate vreo 20 de ani. Atuncea am dormit in lan, in coliba. Dar atunci n-au coborat pana in sat, acuma coboara direct in sat!”, a spus femeia.
Maria Herbil sta in Valea Viseului de 31 de ani. Niciodata nu s-a mai confruntat cu atat de multi mistreti. Iar autoritatile locale s-au recunoscut depasite de situatie.
”Nu e problema numai la Valea Viseului, e si-n Bistra, si-n Crasna, peste tot. Asta-i fauna noastra, ce sa facem? Acum doi ani, in Valea Neagra lupii au omorat vreo 50 de oi… o turma intreaga! Acum am facut adresa la AJVPS Maramures, la filiala Viseu de Sus, s-au facut goane, au incercat sa-i disperseze… Mistretul n-are limite, n-are granite. Se aude ca vin catre noi din partea Ucrainei. Odata cu lupii, dupa aia cu mistretii, e greu, no…”, a afirmat viceprimarul comunei Bistra, Vasile Duciuc.
Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Animale si Detinatorilor de Teren Agricol si Forestier (ACADTAF) Valea Viseului, Nicolae Misulec, a precizat ca problema a devenit a intregii comunitati si a cerut AJVPS-ului sa intervina si sa-i despagubeasca pe oameni. ”Oamenii au cultivat si nu vor recolta nimic in toamna”, a subliniat Misulec.
Situatie fara precedent
La Valea Viseului, urmasii hutulilor, care se incapataneaza sa locuiasca inconjurati de Tisa si de munti, in inima salbaticiei, au povestit ca de zeci de ani nu s-au mai confruntat cu o invazie de asemenea amploare a mistretilor. Toti au culturile distruse. Nu dorm cu noptile si fac de paza la terenuri, batand in fier si in clopotei sa sperie porcii salbatici, care le-au spart gardurile in cautarea hranei.
”Din primavara se tot se baga in culturi! Unde au bagat cartofi si porumb au stricat. In fiecare noapte nu dorm, tot bat intr-o tabla si intr-un clopotel… In fiecare noapte, de cinci-sase ori, ies afara si strig… Asa ne chinuim noi aicea cu mistretii astia”, a spus Maria Rahovan, localnica din Valea Viseului.
Maria Iurac a povestit cum a avut loc primul atac al mistretilor asupra culturilor din sat, chiar de langa casele oamenilor. ”Au intrat aicea intr-o noapte, pe la doispe jumate. Au iesit oamenii cu lanterne, cu bate, au facut galagie si au fugit mistretii. Dar a doua noapte iara o venit si o distrus tot porumbul! Prima data o venit la vecinul, la Corjuc Nicolae, si a doua si a treia noapte, la fratele meu. Tot porumbul l-au distrus. Nu mai are nimic”, a spus Iurac.
Alt localnic, Petru Tola, a declarat ca desi are tot terenul imprejmuit, mistretii au intrat pana langa casa. ”Intr-o noapte, cand ploua, au intrat porcii si… Chiar langa casa. E complet distrus malaiul. Am gard, dar la ei poti sa le pui gard din beton ca degeaba”, a povestit Tola.
Vaselena Corjuc, cu ochii in lacrimi, a aratat un lan de porumb distrus. ”Uitati-va ce ne-o facut mistretii. Uitati-va ce malai avem. Ce recolte o sa culegem? Nu mai avem nimica. Un consatean, Iurcut, le-a zis la vanatori, la primarie, sa vina sa vaneze mistretii. N-a venit nimeni. Vin in fiecare noapte mistretii, oamenii nu dorm, ii gonesc, dar pana la urma tot reusesc sa intre… Nu mai le e frica de oameni. Eu n-o sa mai cultiv nimic, ca degeaba am lucrat, m-am straduit sa am si… nu mai am nimica. Cerem sa fim despagubiti, sa ne deie ceva”, a spus Corjuc.
Vasile Spivaliuc este pensionar si isi aminteste ca satenii din Valea Viseului n-au avut probleme de vreo 30 de ani. In acest an, insa, mistretii i-au distrus tot lanul de porumb. ”In doua seri mi-au terminat tot malaiul… Aproape ca nu-i un om in sat care sa nu aiba paguba. In centru n-au fost, in rest au intrat peste tot. Degeaba am pus gard jur-imprejur, degeaba”, a aratat Spivaliuc.
Din cauza mistretilor, Maria Herbil si-a recoltat cartofii inainte de termen. Si-a recoltat, vorba vine, pentru a ramas doar cu cateva kilograme. ”S-au bagat de trei ori la cartofi si i-am alungat. Apoi au intrat si au distrus tot. Din opt saci de cartofi de samanta pe care i-am pus in primavara am mai scos cam o cosarca, vreo 15-20 de kilograme. I-am scos devreme, se cojesc, ca nu era timpul de scos, dar n-am avut ce sa fac. Tot terenul e… zici ca l-o dat cu plugul”, a povestit femeia.
Lege buna doar pentru… vanatori
Despre intortocheata lege a despagubirilor terenurilor agricole afectate de atacurile animalelor salbatice, oficialii au vorbit de nenumarate ori. De facut, insa, n-a facut nimeni nimic.
”Legea prevede ca proprietarul de teren trebuie sa faca demersuri scrise la Primarie, la AJVPS Maramures, la ITRSV Cluj, la Garda de Mediu si omul renunta. Nu inteleg de ce un om de buna credinta, un om care munceste pamantul trebuie sa faca atatea demersuri. Ar fi suficient o cerere la asociatie, sau la primarie si o semnatura de la reprezentantul AJVPS-ului si sa fie despagubiti. Pagubele sunt de 300-400 de lei pe cultura, fara sa punem la socoteala munca oamenilor. Acum ei trebuie sa nu doarma noaptea, sa isi pazeasca terenurile, dar cand sa mai si lucreze? Pentru ca acesti oameni n-au alta sursa de venit, decat ce le da pamantul. Parlamentarii ar trebui sa se gandeasca la asta si sa simplifice procedura si sa renunte sa protejeze gestionarii fondurilor de vanatoare in dauna taranilor. Noi intelegem ca vanatul este un hobby, dar nu putem sa-i sacrificam pe oamenii care muncesc inca in Romania si care nu apeleaza la ajutoare sociale”, a declarat Nicolae Misulec, presedintele ACADTAF Valea Viseului.
In conditiile in care oamenii nu au voie sa vaneze animalele salbatice, legiuitorul a creat un sistem de despagubire care-l avantajeaza doar pe gestionarul fondului de vanatoare. Acesta incaseaza bani din cotizatia anuala a vanatorului si din taxa impusa celor din afara asociatiei care activeaza pe respectivul fond de vanatoare, o taxa substantiala, care in cazul mistretilor poate ajunge la 750 de euro.
In schimbul banilor pe care ii plateste statului, gestionarul fondului de vanatoare trebuie sa vaneze numarul de animale stabilit anual de Ministerul Mediului si Padurilor si sa hraneasca animalele. Din cauza faptului ca, in comparatie cu taxa pentru vanatul mare, pentru gestionarul fondului suma incasata pentru vanarea mistretilor e una redusa, ca si cererea de altfel, de foarte putine ori se intervine in afara sezonului, fapt permis de lege, la cerere, prin eliberarea unei autorizatii individuale. Numai ca… trebuie sa aiba cineva si interesul de a elibera respectiva autorizatie.
”E o problema… cand ajungi la bani, acolo e o problema. Nimeni nu da nimic… Am facut demersuri cu turma de oi omorata de lupi. Uitati, sase dosare! Rezultat: zero. Atatea documente trebuie, pe la ITRSV la Cluj, la filiala la Viseu, la Baia Mare si… pana ajunge omul sa ieie banii…”, a explicat Vasile Duciuc, viceprimar in comuna Bistra.
N-au platit niciodata!
Protejati de lege, gestionarii fondului de vanatoare nu platesc daunele chiar daca oamenii carora le-au fost afectate culturile agricole au terenul imprejmuit. Reprezentantul AJVPS Maramures a recunoscut ca pana acum asociatia nu a platit niciodata, pe considerent ca a impuscat numarul de animale impus de minister si a alimentat hranitoarele pe timpul iernii. Asa ca, sa plateasca Ministerul Mediului si Padurilor, daca se gaseste vreun pagubit care are timpul, nervii si banii necesari pentru a urma demersurile indelungate si complicate prevazute de lege.
”Daca este vinovat proprietarul terenului nu-l despagubeste nimeni, in cazul in care este vinovat AJVPS-ul, despagubeste AJVPS-ul, in cazul in care nu este vinovat nici proprietarul, nici AJVPS-ul, plateste Ministerul Mediului. Au fost cativa proprietari de teren despagubiti de catre Ministerul Mediului, de catre AJVPS nu, pentru ca noi ne-am respectat clauzele contractuale. Principalele clauze care trebuie sa le respectam noi sunt: realizarea cotei de recolta si asigurarea hranei complementare stipulata in contractul de gestionare… Iar principala indatorire a proprietarului de teren este sa-si ingradeasca si sa-si pazeasca terenul”, a spus Ionica Pop, reprezentantul AJVPS Maramures.
Insa cum trebuie sa se protejeze taranul culturile agricole, in conditiile in care un mistret are peste 250 de kilograme si nu se impiedica de un gard. Iar in Valea Viseului, totii satenii aveau terenurile imprejmuite. Raspunsul este halucinant.
”Pai normal ca trece, daca nu este gardul facut bine sa reziste. Deci terenul privat ingradit pentru oameni se face intr-un anumit fel, ori pentru mistreti trebuie facut in alt fel. Daca face un gard de beton sau un gard rezistent, nu va trece mistretul”, a replicat Pop.
In conditiile in care niciunde in lume culturile agricole nu sunt imprejmuite cu gard din beton, reprezentantul AJVPS a gasit o alta solutie. ”Se poate face altfel de garduri, garduri electrice. Se trage un fir subtire la o baterie prin care trece curentul electric si nu se mai aproprie mistretul, e foarte simplu. Sau sa apere terenul cu caini, cu ce doreste… Sa faca foc, sa ii sperie… Nu poate sa stea un vanator in fiecare noapte acolo, ar trebui sa-l plateasca proprietarul sa stea noapte de noapte. Vanatorul merge, executa focuri de arma, ii sperie, dar, sigur, peste doua-trei zile mistretul se va intoarce. Poate schimba locul…”, a explicat Ionica Pop, inginer cinegetician AJVPS Maramures.
Un vanator iritat propune „solutia finala”
Oamenii spun ca vor refuza sa mai cultive ceva, pentru ca isi pierd an de an productiile agricole si nu-i despagubeste nimeni. Vanatorii au spus ca ei vaneaza atat cat stabileste statul, iar numarul mistretilor creste de la an la an intr-un ritm superior cotei stabilite pentru a fi vanate. O cota care variaza fara a tine cont de realitatea din teren.
De exemplu, pe fondul de vanatoare Bistra, care cuprinde si satul Valea Viseului, in acest an vor fi vanati doar 10 mistreti. Aceasta ”extragere subdimensionata”, cum e numita in termeni tehnici, va perpetua suprapopularea zonei si producerea de prejudicii taranilor. Algoritmul prin care se stabileste efectivul optim de animale salbatice dintr-o anumita zona a fost stabilit in urma cu peste 50 de ani, pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind recalculat la fiecare 10 ani, prea rar se vede pentru a lua in seama schimbarile intervenite in peisajul fondurilor de vanatoare.
Iritati, vanatorii au gasit o singura solutie la rezolvarea problemei, solutia finala, dupa modelul Hitler: ca sa producem porumb si sa nu mai importam, sa omoram toti mistretii.
”Singura posibilitate e sa dispara specia mistret! Atunci se poate cultiva porumb. Daca dispare specia. Orice animal are dusman, orice planta are o boala, si noi, oamenii, ne imbolnavim, nu? Pai asa-i si cu porumbul. Si porumbul are un dusman, dar daca este pazit ramane, nu? Daca dispare specia mistret din Romania atunci nu va mai fi nicio paguba. Animalul nu stie sa citeasca”, a spus Ionica Pop, reprezentantul AJVPS Maramures.
Solutiile rationale
Rationalii, mai putin ironici, vorbesc de alte numeroase solutii pe care nu le prea ia nimeni in seama:
– plantarea unor culturi de porumb in luminisurile din padure, pentru ca porcii salbatici sa nu mai coboare in asezarile umane pentru a-si cauta hrana;
– redimensionarea sezonului de vanatoare la mistret, care la noi este 1 august – 15 februarie, iar in Germania incepe cu patru luni mai devreme, in 1 aprilie;
– interzicerea circulatiei cu masini de teren si ATV-uri pe fondurile de vanatoare, stiut fiind ca animalele salbatice, speriate de zgomot, isi largesc aria chiar si cu 30-40 de kilometri si astfel ajung pe terenurile agricole;
– gonirea mistretilor din locurile unde incep sa produca prejudicii si, in ultima instanta, impuscarea unui purcel din ciurda naravita la culturi;
– simplificarea modalitatii de despagubire si plata acesteia de catre gestionarul fondului, ceea ce ar duce la o responsabilizare a vanatorilor care activeaza in zona.
De asemenea, taranii au la dispozitie cateva solutii, testate deja si care au dat rezultate bune, sigur, altele decat aberanta sugerare a reprezentantului vanatorilor de a-si imprejmui holdele cu garduri din beton, ca o cazemata. La Barsau, in judetul Satu Mare, un taran si-a montat un sperietor electric – un aparat actionat de o baterie, care costa 250 de lei si care emite semnale acustice si luminoase si sperie mistretii.
Tot satmarenii, cei din Sacaseni si Supur, si-au protejat recolta imprastiind in jurul terenului agricol bucati de bumbac imbibate cu substante chimice volatile urat mirositoare, care seamana, spun ei, cu mirosul de transpiratie umana. Asadar, solutii sunt, mai trebuie si puse in practica, altfel satul dispare, inghitit de fondul de vanatoare. Si o sa facem parte, cu totii, din ”Raiul vanatorilor importatori de produse agricole”.
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
