Doar 30 de produse traditionale au fost inregistrate la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) dupa cinci luni de la intrarea in vigoare a noii legislatii, in conditiile in care anterior existau 4.400 de produse atestate, iar termenul limita de reatestare expira la 11 septembrie 2014.
„Dupa noua legislatie din domeniul produselor traditionale au fost atestate 30 de produse realizate de 10 producatori, iar 51 de dosare de la alti 10 operatori economici au fost respinse. Acest lucru arata ca exista mai multa rigoare in verificarea documentatiei si in atestarea produselor. Deocamdata au venit si cei care aveau atestatul vechi, dar si alti producatori care vor sa se ateste pe noile conditii.
E adevarat ca acum mult mai greu pot obtine atestatul de produs traditional pentru ca am introdus o serie intreaga de conditii si criterii. As putea spune ca actualele conditii sunt un pic mai drastice, dar cred ca astfel s-a facut un pas important vizavi de calitatea produsului, protectia si interesul consumatorului. Daca vrem sa iesim pe piata internationala, Romania ar trebui sa se axeze in viitor pe calitate constanta„, a declarat Viorel Morarescu, director general in Ministerul Agriculturii.
Pana la mijlocul lunii mai au fost atestate produse de panificatie, paine si produse de patiserie, in numar de 9, produse din carne – 9, produse din lapte – 5, bauturi – 5, legume si fructe – 1 si peste – 1. Morarescu a precizat ca multi producatori nu au o abilitate prea mare pentru scrierea unui caiet de sarcini in vederea atestarii produselor traditionale, chiar daca sunt buni in ceea ce fac si din acest motiv specialistii MADR au decis sa-i ajute la intocmirea documentatiei.
„Lucrurile se desfasoara un pic mai greu pentru ca, pe de o parte, sunt oameni care produc foarte bine, dar nu au o abilitate prea mare de a scrie un caiet de sarcini. Am transmis un document la Camerele Agricole si consiliati de cei de la directiile agricole vrem sa-i ajutam sa intocmeasca caietul de sarcini. Ei au dreptul sa perceapa niste taxe pentru anumite proiecte, dar sugestia mea este sa-i ajutam, iar daca va fi contra-cost sa fie o suma modica, comparativ cu o firma de consultanta care are preturi destul de mari. Producatorii mai platesc si costurile pentru analize si o serie intreaga de avize, sume deloc neglijabile si care ii duc undeva la 8-10 milioane de lei”, a explicat reprezentantul MADR.
In ceea ce priveste numarul total de produse traditionale estimat ca il va avea Romania dupa expirarea termenului limita de atestare, Morarescu a precizat ca vor ramane „doar atatea cate trebuie”. „E greu de spus cate vor ramane. In primul rand, cred ca trebuie lucrul bine facut si astfel o sa avem doar atatea cate trebuie. Eu cred ca toata lumea o sa vrea sa rezolve problema pe ultima suta de metri si de aceea am tras semnale si i-am atentionat ca este posibil sa apara un blocaj. Din cele peste 4.000 de produse cate erau inregistrate, unii au obtinut atestatul si nu au produs niciodata pentru ca nefiind un control nu au putut sa se retraga sau sa faca altceva”, a mai spus Morarescu.
In perioada urmatoare, reprezentantii MADR intentioneaza sa organizeze o data pe luna, in curtea ministerului, targuri de profil dedicate unei anumite regiuni din Romania in care sa fie promovate nu numai gastronomia ci si traditia regiunii respective. „Ne gandeam sa facem un targ in curtea ministerului, o data pe luna, dar dedicat unei euroregiuni. Vrem sa aducem nu numai traditia ci si gastronomia regiunii respective. Poate nu ar fi rau, la fiecare eveniment sa invitam si producatori din alta tara vecina cu noi, Moldova si Bulgaria, sa avem o colaborare, un parteneriat si sa invatam unii de la altii”, a mai aratat directorul general in Ministerul Agriculturii.
Conform conditiilor incluse pe noua legislatie, pentru atestarea unui produs traditional, in primul rand acesta trebuie fabricat pe teritoriul Romaniei. De asemenea, produsul nu trebuie sa aiba in compozitie aditivi alimentari, materia prima trebuie sa fie locala, iar in acceptiunea europeana acest lucru inseamna national. Procesul tehnologic si modul de procesare al produselor trebuie sa aiba o caracteristica traditionala iar reteta trebuie sa fie transmisa de generatii. „Pentru a delimita produsul traditional de cel industrial am limitat cantitatea de productie pentru ca traditionalitatea inseamna o activitate manuala. Astfel, pentru produsele traditionale, mai putin paine, am pus in ordin o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi si 400 de kilograme sau litri pe zi daca are mai multe produse atestate si am trecut 365 de zile.
Pentru paine am pus 300 kg pentru produs pe zi si 800 kg pentru mai multe produse pe zi. Ca si element de noutate, noul ordin este comun cu ANPC si Ministerul Sanatatii. Si este foarte important ca aceste produse vor fi controlate de cele trei institutii cu atributiile fiecaruia, iar ANSVSA isi va exercita rolul vizavi de siguranta alimentara”, a mai spus Morarescu.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
