Aţi fost minţiti astăzi?

Aţi fost minţiti astăzi? Dacă răspunsul este afirmativ, urmează întrebarea normală: cine v-a minţit? O televiziune? Un politician? Colegii de la birou? Vânzătorii din magazine? Răspunsul poate fi afirmativ la toate aceste întrebări într-o singură zi.

Paradoxal, minciuna a avut efecte diferite în timp, iar astăzi trăim într-un moment în care proporţia dintre adevăr şi minciună se schimbă enorm şi deci, vizibil. Minciuna a crescut astăzi exponenţial şi că adevărul aproape că a sucombat în faţa avalanşei de inexactităţi şi viclenii. Până la un punct, pare a fi corectă această afirmaţie: numărul oamenilor dezamăgiţi de cele ce se întâmplă zilnic în viaţa lor e imens, şi mulţi dintre ei ajung şi la dereglări psihice.

Foarte puțin din ceea ce citim online − distribuit de prieteni și cunoscuți, de persoane pe care le admirăm sau care ne împărtășesc opiniile − este adevărat.

Dar să urmărim concluzia unui studiu științific intitulat „The spread of true and false news online” (Răspândirea știrilor adevărate și false în mediul online), realizat de o echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și publicat în revista Science pe 9 martie 2018.

Tehnologiile actuale și rețelele de socializare se hrănesc din nevoia noastră de a fi informați, dar capitalizează și slăbiciunea omenească în fața noului.

Astfel, distribuirea rapidă și pe scară largă a informațiilor produce un efect de cascadă care poate fi folosit pentru a dezinforma − adică a răspândi știri neadevărate sau înșelătoare.

Cu toate că accesul nostru la informații este mediat tot mai mult de aceste noi tehnologii, încă știm puține lucruri despre contribuția lor la falsificarea conținutului online.

Echipa de la MIT spune că precedentul studiu științific privind răspândirea zvonurilor data din 2014, când fuseseră analizate circa 4.000 de zvonuri devenite virale pe Facebook.

De această dată, cercetătorii au investigat toate așa-numitele cascade care s-au produs pe Twitter din 2006 până în 2017.

Este vorba despre 126.000 cascade, răspândite de circa 3 milioane de persoane. Ele se referă atât la știri verificate ca fiind adevărate, cât și la informații complet false ori mixte (parțial adevărate).

O importantă contribuție a acestui studiu este că reașază pe axa adevăr-minciună tot ceea ce, în ultimul an, a fost încadrat în fenomenul fake news.

Era nevoie de această reașezare, spun cercetătorii de la MIT, fiindcă politicienii au distrus (și) această sintagmă.

Cum? Au aplicat-o ca etichetă asupra surselor mediatice din tabăra adversă, indiferent dacă acestea își respectau profesia sau nu.

Termenul fake news nu mai are, deci, nici o legătură cu valoarea de adevăr a conținutului propriu-zis. Acesta este motivul pentru care echipa de la MIT a decis să folosească, pur și simplu, „bătrânele” concepte de adevăr și minciună.