Ziua Europei a fost marcata sambata, la Sfantu Gheorghe, printr-un festival-concurs de preparat kurtoskolacs, traditionalul colac secuiesc glazurat cu zahar ars, eveniment la care au participat 13 echipe de cofetari si patiseri profesionisti si amatori din judetul Covasna.
Atractia festivalului a fost ”kurtos-ul fitness”, preparat de echipa ”Ingerii pazitori”, care a fost copt pe un rotisor cu jar montat pe o bicicleta si activat prin pedalare.
”Se numeste fitness pentru ca trebuie sa dai din pedale 12 minute ca sa se coaca preparatul. Ni s-a spus ca trebuie sa aducem ceva pe care sa coacem kurtos-ul, iar colegul meu, Szabo Mihaly, a venit cu aceasta idee. A decis sa taie o bicicleta si sa monteze in partea din fata un fel de cuptor cu jar. (…) Nu am vrut sa folosim energie electrica pentru a invarti rotisorul, asa ca dam la pedale si putem coace trei colaci deodata. Am pus doua randuri de pedale, asta pentru ca sa putem umbla cu bicicleta si prin oras. Deci, un rand de pedale pentru deplasare si un rand pentru activarea rotisorului”, a declarat, Lorincz Lehel, unul dintre membrii echipei.
”Ingerii pazitori”, care si-au ales aceasta denumire pentru ca lucreaza in domeniul asigurarilor, au preparat colacii dupa o reteta foarte, foarte veche, gasita pe internet.
”Reteta e din jurul anilor 1700, nu are zahar, pentru ca pe vremea aceea nu era zahar, iar noi o sa punem magiun de prune facut la ceaun. (…) Nu vrem neaparat sa castigam concursul, dar am tinut foarte mult sa venim cu o reteta traditionala, foarte veche, pe care am si expus-o aici sa o vada toata lumea. (…) Se iau cinci oua de casa, un castron cu lapte la temperatura camerei, se pun o lingura de smantana, o lingurita de drojdie, un pic de unt mai gras, amestecam. Punem faina si framantam pana obtinem un aluat care sa nu se lipeasca, dupa care infasuram pe un cilindru de lemn si il punem la copt pe jarul incins. (…) Colacul nostru nu o sa fie frumos, profesionistii il fac de parca ar fi tras la strung, dar noi suntem incepatori”, a mai spus Lorincz Lehel.
Coechipierul sau David Attila afirma ca istoria kurtos-ului este foarte veche si ca ar avea originea in Grecia antica, dar prima atestare documentara in Europa dateaza din anul 1450.
Data este confirmata si de reprezentantul Asociatiei pentru Dezvoltarea Turismului din judetul Covasna, Albert Zoltan, care stie si o legenda locala legata de acest preparat. ”Se spune ca povestea kurtos-ului a pornit pe vremea cand tatarii au invadat Transilvania, iar oamenii s-au refugiat in pesteri. Tatarii au asteptat stiind ca acestia vor iesi atunci cand hrana li se va termina, dar cei din pestera au facut din ce mai aveau un fel de cozonac pe bat pe care l-au pus afara pentru pasari, dorind sa arate astfel ca mai au inca destula mancare. Tatarii au zis ca nu are rost sa astepte si au plecat. Asta ar fi pe scurt povestea”, a declarat Albert Zoltan.
”Kurtos” in limba maghiara inseamna burlan sau horn si este evident ca denumirea provine de la asemanarea cu aceste obiecte. Traditionalul colac nu lipseste de pe mesele secuilor in zilele de sarbatoare, iar multi oameni din zona isi castiga banii pentru traiul de zi cu zi din vanzarea acestui produs. Autoritatile covasnene vor sa transforme colacul secuiesc intr-un ”ambasador al zonei”, asa ca au editat, sub egida Consiliului Judetean Covasna, pliante in 15 limbi cu o prezentare a istoricului si modului de preparare a acestuia.
Cativa dintre participantii la festival au adus si cateva produse din Europa inrudite cu kurtos-ul, cum ar fi ”Prugeltorte”, o prajitura comuna in Austria, in special in satele tiroleze, sau ”Spettekaka” din sudul Suediei. ”Prugeltorte” se prepara dintr-un aluat asemanator kurtos-ului, dar mai vascos, care este turnat pe rotisor in straturi succesive si se coace incet, incet pana capata dimensiunea dorita. ”Spettekaka” este o prajitura in forma cilindrica, invelita in mai multe straturi cu fire subtiri din aluat moale. Are o structura poroasa, destul de uscata si se serveste de obicei cu glazura de zahar.
Printre membrii juriului care au avut misiunea de a desemna cele mai reusite preparate s-a numarat si cofetarul Farkas Ferenc din Sfantu Gheorghe, cel care la Expozitia Internationala GastroPan de la Targu Mures din luna martie a castigat pentru al treilea an consecutiv premiul I la concursul de creatie artistica din aluat de panificatie, cu o reproducere in miniatura a castelului Peles din Sinaia. La desemnarea castigatorilor festivalului de la Sfantu Gheorghe, juriul a tinut seama nu doar de gustul si aspectul preparatelor, ci si de igiena, imbracamintea si atmosfera de lucru a fiecarei echipe, precum si de felul in care au aranjat mesele. Valoarea totala a premiilor concursului a fost de aproximativ 4.000 de lei si au constat in aparate de copt kurtos pe carbune.
Festivalul a avut loc in centrul municipiului Sfantu Gheorghe, in vecinatatea pietei in care, in ianuarie 2007, aproape toata suflarea orasului sarbatoarea cu sampanie, steaguri, confetti, jocuri de lumini, artificii, muzica, dans si mult entuziasm intrarea in Uniunea Europeana.
”Imi aduc aminte ca eram aici, la cativa pasi, era noaptea de Revelion, foarte, foarte multa lume in jur. (…) Imi aduc aminte ca asteptarile erau mari, speram ca o sa o ducem ceva mai bine. (…) Sigur ca nu toate asteptarile au fost implinite, dar cu siguranta a fost unul dintre pasii decisivi pe care tara noastra i-a facut. Sunt foarte incantat ca suntem in Uniunea Europeana, mai ales in perspectiva in care vedem ce se intampla cu un stat vecin cu noi care nu este in Uniunea Europeana, cum este Ucraina, si acesta cred ca ar trebui sa fie argumentul decisiv pentru oricine are o indoiala ca ar merita sau nu sa facem parte din Uniunea Europeana”, a spus consilierul local Madalin Guruianu, unul dintre participantii la festival, alaturi de echipa Asociatiei de tineret ”Ecou” din Sfantu Gheorghe.
”Intrarea in Uniunea Europeana s-a produs cam la trei ani dupa ce eu am terminat o facultate de profil (…) si in facultate se tot vorbea despre aceasta minune a integrarii in spatiul european, care mi se parea atunci greu de atins, era asa un fel de absolut pe care parca nu-l puteai atinge. Cand s-a produs in sfarsit aderarea am fost foarte fericita si (…) m-am umplut de speranta ca lucrurile se vor schimba mult in bine, pentru ca fusesem mult timp in contact cu tot felul de teorii despre unitate in diversitate si diversitate in unitate, despre cum tot binele natiunii vine dinspre Occident. Nu pot sa spun acum, la mai multi ani de la integrare, ca sunt dezamagita, dar pot sa spun ca procesul este inca in curs, ca mai avem pana sa fim pe deplin o tara europeana, dar eu am un fel optimist de a fi si ma gandesc ca se vor vedea si rezultatele integrarii. Mai conteaza si nivelul de la care pornesti, iar noi am pornit de la un nivel sub zero si atunci este destul de greu sa atingi standardele impuse”, a declarat jurnalista Mirela Cara.
”Visele erau mari, mai mari decat realitatile care ne-au intampinat. Noi am sperat de la Uniunea Europeana ca o sa fie mai receptiva la doleantele minoritatilor nationale, in speta la cele ale minoritatii maghiare. (…) Nu asta ne-a intampinat, insa noi suntem optimisti. Desigur sunt avantaje, nu zic nu, avantaje economice sunt, si ma refer la faptul ca putem atrage mai multe fonduri din sistemul european. (…) Am ales sa marcam Ziua Europei printr-un festival al kurtos-ului pentru ca am dorit sa aratam Europei ceva specific zonei noastre, nimeni nu poate sa nege ca acesta este un produs traditional al nostru, iar numele lui nici nu se poate traduce in alta limba. (…) In plus am aflat ca kurtos-ul are cel putin noua verisori in Europa, in Germania, Suedia, Slovacia, Cehia, dar si in alte tari, deci avem grade de rudenie destul de mari, avem legaturi in toata Europa”, a afirmat presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor.
Festivalul a fost organizat cu sprijinul Centrului de Informare Europe Direct, prezent cu un stand la care au fost oferite informatii despre Uniunea Europeana si drepturile cetatenilor europeni, precum si despre traditionalul colac secuiesc.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
