AUR: Economia națională în pericol – creșterea taxelor și impozitelor ruinează antreprenorii români!

Alianța pentru Unirea Românilor a organizat joi, 10 august, la Parlament, dezbaterea cu tema: ”Economia națională în pericol – creșterea taxelor și impozitelor ruinează antreprenorii români”. La eveniment au participat reprezentanții asociațiilor patronale, oameni de afaceri și organizații profesionale din România.
Președintele Consiliului Național de Conducere AUR, senatorul Claudiu Târziu, a declarat că AUR a atras atenția asupra faptului că ordonanța sărăciei, denumită și a austerității, reprezintă „ultima lovitură pe care Guvernul o poate da economiei pentru a o băga definitiv în groapă”.
„Facem eforturi pentru a bloca un astfel de document. Suntem un partid de opoziție, așa încât nu o putem face singuri, o putem face doar dacă avem o poziție comună cu cei vizați, de micii și mai marii contribuabili reali, cei care alcătuiesc an de an bugetul statului și care fac posibilă funcționarea statului. (…) Filosofia corectă a unei guvernări responsabile ar fi aceea prin care se mută sarcina fiscală de pe umerii micilor contribuabili pe cei ai marilor contribuabili, pentru că ei sunt și marii beneficiari. De ce nu face asta guvernul? Pentru că nu are curaj, pentru că este șantajat, pentru că este obedient unor interese străine, din multe motive, dar nici unul legat de interesul național”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Potrivit lui Claudiu Târziu, un guvern responsabil și priceput vizează „ridicarea tuturor românilor în prosperitate, nu împărțirea sărăciei, care nu poate fi făcută în mod real”.
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a afirmat în cadrul intervenției sale că reprezentanții Guvernului sunt foarte puțin interesați de mediul de afaceri, pentru că „în 2024 urmează „petrecerea”, sunt patru rânduri de alegeri, iar primarii și activul de partid angajat la stat trebuie să fie hrănit”. „Ei caută o gaură pe care să o acopere, cică de câteva miliarde de euro. Această lipsă vine din neaccesarea fondurilor europene și din neaccesarea fondurilor din PNRR. Această gaură este generată de o prognoză greșită și de faptul că administrația publică condusă de PSD și PNL nu a fost în stare în anul 2023 să înceapă să aibă acces la cele 30 și ceva de miliarde de euro din PNRR, plus fondurile europene”.
Potrivit prim-vicepreședintelui AUR, în sectorul construcțiilor s-a făcut o promisiune că timp de 10 ani nu se întâmplă nimic. „Vorbim de niște combinatori. Domle, îl păcălim pe ăsta, el angajează oameni, dar pe urmă îi luăm drepturile. Asta fac și între ei. Ei sunt niște combinatori, nu pot să lucreze altfel. Ei nu înțeleg nimic din economia reală. Dacă ești un om de cuvânt, un stat de cuvânt, dacă ai făcut o promisiune către mediul de afaceri, nu contează că este român sau străin, tu trebuie să te ții de cuvânt, pentru că nu mai vine nicio firmă serioasă la tine”.
„Ce avem noi de făcut, pentru că lucrurile rele pe care ei le fac vor rămâne, este să vorbim despre acestea. Presa am văzut că, oarecum, și-a făcut treaba și a reacționat. (…) Noi o să facem presiune politică. Societatea civilă să facă și ea presiune. Au și ei în interior oamenii lor de afaceri, că de aceea nu au dat-o așa, pe repede-înainte, că ar fi dat-o de mult această lege, însă și în interiorul celor două partide există oameni de afaceri care sunt direct afectați. Există firmele lor de partid care sunt afectate”, a conchis Marius Lulea.
Deputatul AUR, Adrian Axinia, a spus că proiectul de țară al guvernului PSD-PNL este clar: „distrugerea clasei de mijloc din România și pulverizarea capitalului românesc. Acest lucru, deși, după vestita rotativă, Marcel Ciolacu spunea clar că va dezvolta economia prin patriotism economic”.
„Avem o listă lungă cu multinaționale cu cifre de afaceri mai mari de 100 milioane EURO și profit zero în România. În timp ce IMM-urile se închid pe capete, la așa-zișii mari contribuabili este dezmăț total. (…) Cum este posibil ca Guvernul Ciolacu și coaliția de guvernare să suprataxeze micii antreprenori care sunt sărăciți deja de pandemie, de inflația galopantă, de creditarea cu dobânzi mari, deși avem soluția cu marile sume lipsă de la buget transferate de acești coloși economici în afara țării”, a punctat deputatul AUR.
Adriana Iftime, director general Federația Patronatelor Societăților din Construcții, a prezentat impactul pe care măsurile anunțate de guvernul condus de Marcel Ciolacu îl vor avea asupra domeniului construcțiilor, în special eliminarea facilităților fiscale. Potrivit acesteia, „noi nu le mai numim facilități fiscale, ele s-au dovedit a fi pur și simplu stimulente investiționale”. Adriana Iftime a precizat că în 2018 construcțiile erau într-o groapă, lucru cauzat de o puternică criză a forței de muncă. Apariția acestui sprijin din zona fiscală țintea către două scopuri: reducerea muncii la negru și la gri și prevenirea unei inflații.
„Aceste facilități fiscale au fost acordate pe o durată limitată, pe 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019 până în 2028. (…) Guvernele care au urmat nu au respectat această lege. Prima încălcare a legii a fost la începutul lui 2020. Când s-a discutat PNRR a apărut o precizare că facilitățile fiscale pe activitatea de construcții se vor retrage treptat începând din 2025 până în 2028. A fost o decizie care s-a luat, am fost puși în fața faptului împlinit, asta este, am gândit că poate vor gândi o soluție și că poate și retragerea aceasta treptată va putea fi gestionată încât să nu afecteze foarte mult salariile angajaților. Dar a urmat a doua încălcare a propriilor legi. La 1 ianuarie 2023, facilitățile fiscale au fost suprimate pe salariile mai mari de 10.000 de lei, adică au fost atacate salariile personalului foarte bine plătit, de înaltă calificare. Faptul că acum se dorește retragerea acestor facilități, iarăși le denumesc stimulente investiționale, evident că ne lovește foarte puternic”, a adăugat Adriana Iftime.
Ilie Șerbănescu, economist, ministru al reformei, președintele Consiliului pentru Reformă, a punctat că România are deja un statut clar de colonie și nu mai are drepturi. „Noi ne plângem de Ciolacu, ne plângem de Ciucă, dar domniile lor răspund la telefoanele pe care le primesc și fac exact ceea ce li se spune. Acest deficit bugetar și starea economiei sunt foarte grave, mult mai profunde decât apar la suprafață”, a spus Ilie Șerbănescu.
Potrivit acestuia, dacă Guvernul face vreo încercare de modificare a sistemului fiscal din România „trebuie început cu deplasarea de la impozitarea muncii la impozitarea capitalului, bineînțeles a capitalului principal, acela al multinaționalelor, altfel este o bășcălie”. „Multinaționalele au între 55 și 60% din cifra de afaceri și contribuie la bugetul României cu 30%. Ele își plătesc taxele pe muncă, TVA-ul, dar nu își plătesc impozitul pe profit, pentru că îl dirijează de asemenea natură încât să pară că nu îl obțin și atunci nu plătesc”, a afirmat fostul ministru.
Acesta a subliniat că „există două deosebiri fundamentale, dar prima și cea mai importantă, această economie străină nu are nicio treabă decât să facă profit. Restul cade în sarcina economiei românești, cea care reprezintă puțin peste 40%. Aia plătește pensii, salarii, decontează apărarea, serviciile secrete, ordinea publică, sănătatea. Tot ce face economia străină este să facă doar profit și să îl externalizeze fără impozitare. Probabil externalizează cam 90%, pentru că impozitul pe profit în România este plătit pe profitul declarat, nu pe profitul real”.
Prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Director Centrul European de Studii pentru Probleme Etnice, a precizat că „în momentul în care tu, guvern, închizi institutele de cercetare, în momentul în care desființezi posturile vacante, în momentul în care soliciți suplimentar lichidarea a încă 15% dintre acestea, închizi, practic, orice șansă de dezvoltare a cunoașterii încă nesoroșizate din România și dai, din punctul meu de vedere, o lovitură de palmă”.
Gheorghe Piperea, profesor universitar, doctor în Drept, a spus că „este clar că această creștere a taxelor și impozitelor sub masca austerității, pe care am mai văzut-o și la Băsescu la un moment dat, nu va face decât să dea un brânci foarte serios micii economii naționale, nu mă refer la economia de simbioză, parazitară și care face ca acest ecosistem economic și social să supraviețuiască încă. Nu vom permite să se întâmple acest lucru”.
Acesta a subliniat că „există instituții care nu ar trebui să existe. Există instituții care se suprapun. Vă dau un singur exemplu. În domeniul mediului există un minister al mediului, o agenție de mediu, o gardă de mediu și există o garda forestieră”.
Președintele CNC AUR, Claudiu Târziu, a prezentat la finalul dezbaterii o parte dintre concluzii. „Întâi de toate, suntem de acord că în România starea de faliment din ultimii 30 și ceva de ani s-a accentuat. Niciun guvern nu a reușit să aducă bugetul pe plus. Întotdeauna au fost necesare împrumuturi, de asta suntem înglodați în datorii. (…) A doua chestiune, este vorba despre patriotismul economic invocat de domnul Ciolacu atunci când a preluat mandatul de premier. Dânsul pare foarte surprins de ce a găsit la Guvern și în bugetul statului, de parcă nu ar fi fost la guvernare și până atunci cu partidul domniei sale, și de parcă nu ar fi fost la guvernare PSD cu PNL sau separat în ultimii 30 de ani. Deodată a descoperit ce nevoie avem la buget.
Ce a spus dansul că va face? Că va miza pe patriotismul economic pentru a duce înainte țara. Din ceea ce vrea să facă prin această ordonanță a austerității sau a sărăciei rezultă următorul lucru: că patriotismul economic în viziunea domnului Ciolacu vizează desființarea antreprenorilor români; că patriotismul economic în viziunea domnului Ciolacu și a cabinetului domniei sale vizează punerea pe butuci a cercetării în România; că patriotismul economic al domnului Ciolacu vizează, nici mai mult, nici mai puțin, decât desființarea domeniului cultural; nu în ultimul rând, patriotismul economic al domnului Ciolacu vrea să pună în inferioritate mediul ONG din România, natural, care nu e finanțat din surse externe, față de partea aceea ong-istică finanțată din surse externe”.
Potrivit lui liderului senatorilor AUR, reiese foarte clar poziționarea guvernului Ciolacu: „Nu este pentru români, este pentru străini. Nu este pentru antreprenorii români, ci este pentru multinaționale. Nu este pentru ONG-urile sănătoase, românești, nefinanțate din surse Soroș sau altceva care au programe ideologice de dezvoltat. Această poziționare anti-românească eu cred că este cea mai gravă dintre toate”.