Autostrada Transilvania afectează un castru român propus în Patrimoniul UNESCO

Arheologii Comisiei Naţionale Limes, care se ocupă de monitorizarea siturilor ce compun Frontiera Imperiului Roman, cer Ministerului Transporturilor modificarea proiectului unui tronson al Autostrăzii Transilvania, deoarece este afectat castrul roman de la Sutoru, Sălaj, propus a fi inclus în UNESCO.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Naţionale Limes transmis, miercuri, Ministerului Transporturilor, Ministerului Culturii, CNAIR şi unor instituţii publice din judeţul Sălaj, şi semnat de preşedintele Felix Marcu, situl arheologic de la Sutoru este format din mai multe obiective: castrul roman, împreună cu băile, o întinsă aşezare civilă şi necropola aferentă.

„În cadrul procesului de monitorizare a siturilor care compun Frontiera Imperiului Roman (Limes), Comisia Naţională Limes a analizat în detaliu situaţia sitului castrului roman de la Sutoru, comuna Zimbor, judeţul Sălaj, care reprezintă o importantă aşezare romană de pe teritoriul provinciei Dacia şi care a funcţionat în strânsă legătură cu frontiera provinciei, aflată în vecinătate. Monumentul este format din mai multe obiective: castrul, împreună cu băile identificate recent, o întinsă aşezare civilă şi necropola aferentă. Conform proiectului de infrastructură, o porţiune din castrul roman, termele, o mare parte a aşezării civile şi a necropolei vor fi afectate de culoarul Autostrăzii Transilvania şi de bretelele de descărcare ale acesteia, mai precis de secţiunea 3B1 sector Topa Mică – Zimbor. Pentru a preveni intervenţiile care afectează ireversibil monumentul, solicităm ca în faza de proiectare, nodul de legătură să fie repoziţionat, la o distanţă de 200 metri de ultimele urme ale siturilor arheologice cunoscute”, se arată în documentul scris.

Înscrierea acestora în Patrimoniul UNESCO, reprezintă „forul responsabil cu stabilirea gradului de autenticitate şi integritate a siturilor care compun aceste graniţe, în conformitate cu prevederile şi Convenţiile internaţionale”.

„Situl arheologic de la Sutoru este propus pentru a fi înscris pe Lista indicativă a României, iar ulterior pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. În noile condiţii, este cert că vor fi afectate integritatea şi autenticitatea sitului şi a zonei acestuia de protecţie, de aceea se impun măsuri pentru minimizarea daunelor”, se mai arată în comunicat.

Arheologii susţin că sunt obligatorii investigaţii prealabile, pentru luarea tuturor măsurilor administrative, legislative şi financiare astfel încât cercetările arheologice necesare construcţiei nodului rutier să fie demarate cât mai curând posibil, cu dublul scop de a nu afecta situl şi termenele de execuţie ale lucrării.

„Pentru a preveni intervenţiile de natură să afecteze monumentul, solicităm acordarea unei atenţii speciale situaţiei semnalate. Descoperirile arheologice, în urma cercetărilor preventive, se prefigurează a fi foarte importante, după cum rezultă din rezultatele săpăturilor şi din cele ale prospecţiunilor geofizice recente, desfăşurate sub coordonarea dr. Sorin Cociş. Din aceste motive, sugerăm ca cercetările arheologice viitoare, preventive sau sistematice, să fie demarate cât mai curând posibil, şi să fie realizate sub coordonarea responsabilului ştiinţific şi a reprezentanţilor instituţiei coordonatoare a cercetărilor, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române”, se mai subliniază în comunicatul Comisiei Naţionale Limes.

Reprezentanţii Comisiei au precizat că, având în vedere că principalul deţinător de interese în realizarea unei reţele naţionale de autostrăzi, precum şi în protecţia şi conservarea patrimoniului cultural naţional este Statul Român, se solicită tuturor decidenţilor „o abordare profesionistă şi realistă în ceea ce priveşte termenele de execuţie, finanţarea şi soluţiile de punere în valoare a eventualelor monumente ce vor fi descoperite, în condiţiile finalizării proiectului de infrastructură rutieră”.

„Comisia Naţională Limes solicită Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale realizarea tuturor demersurilor necesare sprijinirii instituţiilor şi arheologilor implicaţi în acest proiect”, se menţionează în comunicat.