Azi începe Postul Paștelui, o perioadă de înfrânare de la bucatele de origine animală, dar şi de la „cele lumeşti”.
Postul Paştelui 2018 are loc în perioada 19 februarie – 7 aprilie. În acest an, Paștele ortodox este serbat pe 8 aprilie potrivit crestinortodox.ro.
Din punct de vedere al felului sau asprimii lui, postul poate fi de mai multe feluri sau grade :
a) Postul integral (total) sau ajunarea propriu-zisa, care consta in abtinerea completa de la orice fel de mancare si bautura pe un timp anumit. Ex: postul tinut de Moise pe muntele Sinai.
b) Postul aspru, in care se ingaduie numai consumarea de hrana uscata : paine, fructe uscate sau seminte, legume si apa. E postul pe care l-a practicat Sf. Ioan Botezatorul in pustia Iordanului .
c) Postul comun sau obisnuit, in care se admite consumarea mancarurilor gatite din alimente de origine vegetala, excluzandu-se orice aliment de provenienta animala.
d) Postul usor, numit si dezlegare, in care se ingaduie consumarea pestelui si a vinului, precum si a untdelemnului, in perioadele cand e impus post aspru.
Din punctul de vedere al extensiunii postului (al numarului celor ce postesc in acelasi timp), postul poate fi :
a) Post general (obstesc), cand este tinut de Biserica intreaga ;
b) Post local (regional), cand este tinut numai de o parte a unei Biserici (o regiune, o eparhie, o localitate etc). Asemenea posturi se practicau mai ales in trecut, cand erau randuite de conducerea Bisericii pentru diverse motive (doliu general la moartea unei persoane importante, pentru indepartarea diferitelor calamitati naturale sau nenorociri etc.) ;
c) Postul particular (personal), tinut de fiecare credincios in parte, dupa nevoile sale proprii si in afara posturilor obstesti, prescrise de Biserica.
Dupa durata (lungimea) lui, postul poate fi de doua feluri, si anume :
a) Posturi de cate o singura zi ;
b) Posturi de mai multe zile (posturi de durata).
Dezlegari de posturi in conditiile vietii de azi
Respectarea postului este o datorie a oricarui bun credincios, impusa de porunca a doua a Bisericii. Insa nu trebuie sa uitam ca vechile dispozitii canonice, legate de durata, asprimea si obligativitatea diferitelor posturi de peste an, au fost formulate pentru credinciosi care traiau in alte vremuri si in conditii de viata cu totul deosebite de cele in care traiesc credinciosii de azi. De aceea, aplicarea lor integrala nu mai este astazi posibila ca in trecut. De altfel, hotararile canonice privitoare la posturi nu au caracter de dogma, adica nu trebuie privite ca niste reguli absolut neschimbabile si eterne, ci fac parte dintre normele bisericesti cu caracter moral-disciplinar, care au fost formulate de autoritatea bisericeasca in functie de nevoile, imprejurarile si evolutia vietii religioase-morale a credinciosilor.
De aceea, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, tinind seama de principiul acesta al acomodarii normelor disciplinare-morale la nevoile timpului, in sedinta sa din 27 februarie 1956, a hotarat urmatoarele pogoraminte cu privire la respectarea posturilor in conditiile actuale :
A. Copiii pana la implinirea varstei de 7 ani sa fie dezlegati de pravila postului, putand manca tot timpul anului orice fel de alimente.
B. Pentru copiii de la 7-12 ani si pentru credinciosii de orice varsta, care sunt cuprinsi de slabiciuni si suferinte trupesti, pravila postului sa fie obligatorie numai in zilele urmatoare :
a) Toate miercurile si vinerile de peste an, afara de acelea cand este dezlegare la peste ;
b) Prima si ultima saptamana din Sfantul si Marele Post al Pastilor si tot asa din postul Craciunului ;
c) De la 24-29 iunie, adica 5 zile din postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel;
d) De la 1-15 august (adica cele doua saptamani din postul Adormirii Maicii Domnului) ;
e) Ajunul Craciunului, ajunul Bobotezei, 29 august si 14 septembrie.
C. Pentru celelalte zile si saptamani din timpul marilor posturi bisericesti, copiii de la 7-12 ani si credinciosii de orice varsta, care sunt suferinzi, sa fie dezlegati a manca : peste, oua, lapte si branza.