”Senina slujire a credinței care se învață în gratitudine” (cf. Mc 1,29-31) a fost tema celei de-a 14-a cateheze despre bătrânețe prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 15 iunie 2022, în Piața Sfântul Petru. La începutul catehezei, lectorii au proclamat pericopa de la Sfântul Marcu despre vindecarea soacrei lui Simon Petru: ”Ieşind din sinagogă, a intrat în casa lui Simon şi Andrei, împreună cu Iacob şi Ioan. Soacra lui Simon zăcea [la pat], având febră, iar ei i-au vorbit îndată despre ea. El s-a apropiat şi a ridicat-o prinzând-o de mână. Atunci febra a lăsat-o şi ea a început să-i slujească”.
Bătrânețea și purificarea dorințelor
”În relatarea simplă și emoționantă” a vindecării soacrei lui Simon, a remarcat papa, ”nu știm dacă era vorba de o durere ușoară, dar la bătrânețe chiar și o febră obișnuită poate fi periculoasă. La bătrânețe nu mai poruncești trupului tău: trebuie să înveți să alegi ce faci și ce nu faci. Vigoarea trupească slăbește și ne părăsește, chiar dacă inima noastră nu încetează să dorească. E necesar, atunci, a purifica și dorința: a avea răbdare, a alege ce să ceri trupului, vieții”.
Bolile apasă asupra celui bătrân altfel decât asupra celui tânăr sau a celui adult și ”nu reușești să visezi speranța într-un viitor care pare de acum inexistent”, dar ”episodul din Evanghelie pe care l-am ascultat ne ajută să sperăm și ne oferă deja o primă învățătură: Isus nu o vizitează singur pe bătrâna femeie bolnavă, dar merge împreună cu apostolii”.
Papa Francisc: ”Comunitatea creștină este cea care trebuie să se îngrijească de bătrâni: rude și prieteni. Vizita la bolnavi trebuie făcută de mulți, împreună și deseori. N-ar trebui să uităm niciodată aceste trei rânduri din Evanghelie. Astăzi, mai ales când numărul bătrânilor a crescut simțitor, trebuie să simțim responsabilitatea de a-i vizita pe bătrânii care deseori sunt singuri și să-i prezentăm Domnul prin rugăciunea noastră. Isus însuși ne va învăța cum să-i iubim”.
Două ”lecții” pentru discipolii din orice timp
Când o vede pe bătrâna femeie bolnavă, Isus o ia de mână și o vindecă, punând-o din nou pe picioare. E un gest plin de o iubire delicată prin care dă prima lecție discipolilor săi: ”mântuirea se vestește sau, mai bine, se comunică prin atenția față de acea persoană bolnavă, iar credința acelei femei strălucește în gratitudinea pentru blândețea lui Dumnezeu care s-a aplecat asupra ei”. Dacă Isus este cel care ne dă ”prima lecție”, a doua vine de la bătrâna femeie care s-a ridicat și a început să-i slujească.
Papa Francisc: ”Chiar fiind bătrâni, se poate, mai mult, trebuie să slujim comunitatea. Este bine ca bătrânii să cultive încă responsabilitatea de a sluji, învingând ispita de a se da deoparte. Domnul nu-i rebutează, dimpotrivă, le dăruiește putere pentru a sluji”.
Pontiful a remarcat că în relatarea evangheliștilor despre această vindecare nu se observă nicio emfază specială, ci ”normalitatea urmării”, pe care discipolii o vor deprinde de-a lungul drumului de formare la școala lui Isus. ”Bătrânii care își păstrează dispoziția pentru vindecare, consolare, mijlocire în favoarea fraților și surorilor (…) sunt, probabil, mărturia cea mai înaltă pentru puritatea acestei gratitudini care însoțește credința. Dacă bătrânii, în loc să fie rebutați și concediați de pe scena evenimentelor care marchează viața comunității, sunt puși în centrul atenției colective, vor fi încurajați să practice slujirea gratitudinii înaintea lui Dumnezeu, care nu uită pe nimeni. Gratitudinea persoanelor înaintate în vârstă pentru darurile primite de la Dumnezeu în viața lor, așa cum ne învață soacra lui Petru, restituie comunității bucuria coexistenței și conferă credinței discipolilor trăsătura esențială a destinației lor”.
”Dar trebuie să învățăm bine că spiritul de mijlocire și de slujire, pe care Isus îl prescrie tuturor discipolilor săi, nu doar o chestiune de femei, căci în cuvintele și gesturile lui Isus nu găsim nicio umbră a unei asemenea limitări. Slujirea evanghelică a gratitudinii pentru blândețea lui Dumnezeu nu se scrie în niciun fel în gramatica bărbatului stăpân și a femeii servitoare. Aceasta, totuși, nu știrbește cu nimic faptul că femeile, în ceea ce privește gratitudinea și suavitatea credinței, îi pot învăța pe bărbați lucruri pe care ei le învață mult mai greu. Soacra lui Petru, mai înainte ca apostolii să ajungă pe calea urmării lui Isus, le-a arătat și acestora calea de urmat. Iar delicatețea specială a lui Isus, care i-a atins mâna și s-a înclinat asupra ei, a pus în lumină, încă de la început, sensibilitatea sa specială față de cei slabi și bolnavi, pe care Fiul lui Dumnezeu a învățat-o cu siguranță de la Maica sa”.
Apel în favoarea populației din Ucraina
Numeroase, erau miercuri, în Piața San Pietro, grupurile de romani și pelerini din diferite țări. Pontiful a îndreptat atenția tuturor către situația de suferință a populației din Ucraina:
Papa Francisc: ”Vă rog, să nu uităm de poporul martirizat al Ucrainei în război. Să nu ne obișnuim să trăim ca și cum războiul ar fi o realitate îndepărtată. Amintirea noastră, afecțiunea noastră, rugăciunea noastră și ajutorul nostru să fie mereu aproape de acest popor care suferă foarte mult și care duce mai departe un adevărat martiriu”.
”Trupul și Sângele lui Cristos”
În salutul adresat polonezilor, papa a menționat că joi, 16 iunie, se celebrează solemnitatea ”Trupul și Sângele lui Cristos”: ”această zi ne amintește prezența reală a lui Dumnezeu în Euharistie sub forma pâinii și a vinului. Concertele de evanghelizare, ce se desfășoară cu această ocazie, să retrezească în toți credința pentru ca, primind Trupul și Sângele lui Cristos, să simtă din ce în ce mai mult iubirea sa”.
Aceeași îndrăgită celebrare liturgică a inspirat și nelipsitul salut al papei adresat bătrânilor, bolnavilor, tinerilor și soților recent căsătoriți: ”Euharistia, mister de iubire, să fie pentru voi toți izvor de har și de lumină care luminează cărările vieții, susținere în mijlocul greutăților, întărire sublimă în suferința de fiecare zi”.
Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea ”Tatăl Nostru”, cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică a papei, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.