Vezi VIDEO
Palatul Administrativ din Baia Mare, construit in urma cu 41 de ani, a fost propus de un grup de arhitecti si istorici de arta din Bucuresti, membri ai Ordinului Arhitectilor din Romania si ai Fundatiei Culturale Inforom, sa fie clasat ca monument istoric de interes national. Desi, pe langa protectia oferita cladirii, decizia ar permite autoritatilor judetene sa acceseze fonduri guvernamentale pentru reparatiile majore pe care intentioneaza sa le demareze in 2012, nimeni de pe plan local nu i-a sprijinit pe initiatorii proiectului, care s-a blocat la Ministerul Culturii.
Construit intre anii 1969-1970, dupa planurile unui grup de arhitecti, condus de profesorul Mircea Alifanti, de la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti, Palatul Administrativ din Baia Mare a fost propus pentru clasare ca monument istoric de interes national. Propunerea a venit din partea Ordinului Arhitectilor din Romania si a Fundatiei Culturale Inforom si putea fi pusa in practica doar prin anularea unei cutume, generate de metodologia invechita a Ministerului Culturii, care nu permitea clasarea ca monument a unei cladiri construite dupa anul 1960.
„Nu intotdeauna o cladire valoroasa trebuie sa fie si foarte veche ca sa merite statutul de monument istoric. In perioada 2008-2010, noi am lucrat pentru clasarea in grupa monumentelor istorice de interes national a zece cladiri, proiectate de arhitecti romani in perioada 1950-1977. Printre aceste prime zece cladiri, selectionate extrem de riguros, este si Palatul Administrativ din Baia Mare. Daca prin constiinta societatii nu suntem in stare sa impunem respect pentru arhitectura de valoare din Romania, trebuie sa apelam la efectul legii”, a explicat arhitectul Monica Lotreanu, director al Fundatiei Culturale Inforom, motivatia demersului.
Dupa o munca de doi ani, arhitectii si istoricii de arta au obtinut clasarea a doar patru obiective, Palatul Administrativ din Baia Mare nefiind printre acestea. „In cazul obiectivului din Baia Mare nu am primit niciun fel de notificare”, a confirmat directorul Fundatiei Culturale Inforom. Cei implicati in proiectul „5+5 cladiri pentru patrimoniul cultural national” sustin ca obiectivul din Maramures, aflat pe atunci in administrarea Prefecturii, s-a blocat din cauza faptului ca modificarea normelor Ministerului Culturii impuneau o ridicare topo a zonei de protectie, ce presupunea costuri ridicate pentru initiatorii proiectului.
In plus, s-a dat vina si pe neimplicarea factorilor locali in completarea documentatiei, aspect justificat prin faptul ca planurile cladirii ar constitui… secret de stat. „In Baia Mare am intampinat cateva probleme. Ne-am lovit de faptul ca, fiind Prefectura in acest obiectiv si apartinand de Ministerul de Interne, documentatia nu ne-a putut fi pusa la dispozitie, fiind considerate planuri secrete”, a mentionat arhitectul Ruxandra Nemteanu, expert al Institutului National al Monumentelor Istorice.
Reprezentantul actualului administrator, Consiliul Judetean (CJ) Maramures, a infirmat insa ca documentatia cladirii ar avea vreun regim special de clasificare. „Prin 1994, toate sediile administrative judetene au trecut in patrimoniul Guvernului, fiind declarate obiective de interes national. Cartea constructiei Palatului administrativ din Baia Mare, care contine inclusiv proiectele arhitecturale, au fost la noi pana in 1995, cand s-a predat Institutiei Prefectului, care a devenit administatorul cladirii. Anul trecut, cand, prin Hotarare de Guvern, Consiliul Judetean a redevenit administratorul cladirii (solicitare pe care am facut-o pentru ca Prefectura nu detinea fonduri pentru reparatiile care trebuie facute), documentatia a fost preluata de Consiliul Judetean si se afla la Directia de Patrimoniu. Eu n-am informatii sa fie vreun document cu caracter secret, doar e o cladire administrativa, nu militara”, a explicat Vasile Span, arhitect sef al CJ Maramures.
Clasarea Palatului Administrativ din Baia Mare ca monument de interes national poate fi deblocata, sustin arhitectii si istoricii de arta, prin implicarea actualului administrator al cladirii, CJ Maramures, institutie care ar trebui sa fie interesata de acest aspect, macar pentru ca astfel ar putea atrage de la Ministerul Culturii fonduri pentru reparatiile majore a caror proceduri intentioneaza sa le demareze in 2012.
„Proiectul de clasare a Palatului Administrativ din Baia Mare ca monument istoric de interes national are toate sansele, cu o singura conditie: sa dorim asta toti, implicit si autoritatile din Maramures”, a precizat Ruxandra Nemteanu, expert Institutul National al Monumentelor Istorice, care a subliniat ca administratorul cladirii se poate implica direct, macar prin remiterea documentelor tehnice care lipsesc din dosarul de clasare.
„E foarte importanta clasarea cladirii, nu doar pentru posibilitatea atragerii fondurilor necesare reparatiilor, ci si pentru ca in acest fel cladirea va fi protejata de o eventuala interventie viitoare care ar modifica proiectul initial. Promit ca ma ocup de treaba asta!”, a declarat Vasile Span, arhitect sef Consiliul Judetean.
Alternarea variata a suprafetelor, materialelor de finisaj si texturilor accentueaza dinamica Palatului Administrativ din Baia Mare. Fatadele sunt finisate cu piatra de Magura, Bampotoc si Limpedea; pardoselile sunt din marmura de Ruschita, Alu si Moneasa si din andezit de Bloaja; lambriurile sunt din ulm, stejar si paltin; invelitorile sunt din tabla aramita etc.
Planurile cladirii au fost realizate de arhitectii Adrian Panaitescu, Alexandra Florian si Tiberiu Benedek, sub conducerea lui Mircea Alifanti, care mentiona ca a proiect cladirea dupa un principiu creativ nou: „insolitul logic, care nu este atat de sfidator incat sa nesocoteasca logica formei”.
Sursa: Catalin Vischi