Sindromul de Apnee in Somn Obstructiv (SASO) – o boala a somnului frecventa, tratata si in Romania din 1997, de la infiintarea primului laborator de somnologie, de catre medicul Florin Mihaltan – este practic ignorata de sistemul asigurarilor de sanatate, desi afecteaza peste 800.000 de oameni.In laboratorul de somnologie de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucuresti, primul de acest fel din tara, lucreaza in prezent trei medici si cinci asistenti, care se ocupa, anual, de peste 1.000 de pacienti cu tulburari de somn respiratorii.
Doctorul Florin Mihaltan a infiintat acest laborator in urma cu 16 ani, alaturi de doi asistenti – Marius Sarbu si Claudia Danaila. In prezent, laboratorul este dotat cu doua polisomnografe – aparate ce ofera o analiza mult mai complexa a somnului pacientului, dar pentru aceasta e nevoie ca pacientul sa petreaca o noapte dormind intr-un salon din laborator, cu fire cu electrozi atasate pe cap, fata si piept, iar un asistent sa-l monitorizeze permanent.
In prezent, in Romania functioneaza aproximativ 80 de laboratoare de somnologie, in diverse spitale si clinici, insa nici personalul medical de la stat, nici pacientii nu sunt sprijiniti in acoperirea costurilor diagnosticarii si tratamentului unei boli frecvente cum este SASO, de care sufera intre 800.000 si un milion de romani, potrivit lui Mihaltan.
SASO se manifesta prin pauze in respiratie in timpul somnului, urmate de scurte treziri cauzate de lipsa oxigenului, dar neconstientizate, astfel ca, dimineata, cel care sufera de aceasta tulburare se simte obosit.
Mai exact, boala se defineste prin existenta a cel putin cinci pauze de respiratie, de minimum 10 secunde, in timpul unei ore de somn. Trezirile care urmeaza acestor pauze sunt „binecuvantarea si blestemul” celui afectat, pentru ca acesta isi reia respiratia, dar ii este fragmentat somnul si nu se mai odihneste, explica dr. Oana Deleanu, de la Institutul „Marius Nasta”.
Sforaitul persistent si zgomotos este un simptom la marea majoritate a celor care sufera de SASO. Alte simptome sunt senzatia de sufocare sau gafaiala, mersul frecvent la toaleta in timpul somnului, adormirea in timpul unor activitati de rutina, capacitatea redusa de concentrare, iritabilitatea si somnolenta in timpul zilei.
SASO poate duce astfel la situatii periculoase, precum accidentele rutiere, in proportie deloc neglijabila cauzate de adormirea soferului la volan, dupa cum a aratat si doctorul Ioana Munteanu, tot de la „Marius Nasta”. Privarea de somn poate, de asemnea, creste severitatea unor afectiuni cronice ca obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare.
„Oamenii acestia doar dorm, mananca si iar dorm. In rest, nu pot face nimic„, spune asistentul Marius Sarbu, aratand ca a vazut perindandu-se in laborator, in cei 16 ani de activitate, de la un profesor caruia ii era rusine sa mai mearga la cursuri, ca sa nu adoarma in fata elevilor, la un sofer de tir care facuse accident si ii era teama pentru locul de munca si chiar un pilot de avion.
Tratamentul vizeaza departarea cailor respiratorii, pentru a asigura patrunderea aerului in cantitati suficiente, si poate merge in mai multe directii, de la pierderea in greutate, la montarea unei proteze mandibulare sau o interventie chirurgicala din sfera oro-maxilo-faciala (ORL) sau buco-maxilo-faciala (BMF).
Aparatul CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) ofera insa tratamentul „gold standard” pentru SASO, precizeaza Oana Deleanu. CPAP este un aparat care sufla aer printr-o masca pe care pacientul trebuie sa o poarte in timpul somnului, astfel incat sa fie departate suficient caile respiratorii. Reactiile pacientilor sunt pozitive, chiar dupa prima noapte in care stau conectati la aparat. Mai greu este insa sa accepte sa il incerce, din cauza mastii, si apoi sa plateasca pentru a-l inchiria si a-l folosi acasa.
Costul CPAP poate fi de la echivalentul unui Trabant la cel al unui Mercedes, spune Mihaltan. Inchirierea aparatului costa, in medie, 100 de lei pe luna, dar masca, fiind de unica folosinta, trebuie cumparata si costa intre 80 si 100 de euro. Pentru a cumpara un CPAP, pacientul poate plati 700-800 de euro, dar si 1.500-2.000 de euro, in functie de performanta si confortul oferite de aparat.
Tratamentul si diagnosticarea SASO nu sunt insa decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, astfel ca multi pacienti nu se trateaza, din cauza costurilor, spun specialistii.
Povara costului o simt si cei de la laborator: de multe ori n-au nici leucoplast sau hartie pentru a functiona. In plus, personalul nu este platit pentru munca depusa la laboratorul de somnologie, totul facandu-se voluntar, in afara orelor de program. Sunt oameni care au vrut o specializare in plus, au fost curiosi in legatura cu acest domeniu si s-au autoformat.
„Eu, fiind nemaritata si fara copii, mi-am permis luxul sa merg in concedii in Germania la stagii”, spune Oana Deleanu. Celor de acolo, mai povesteste ea, nu le venea sa creada ca un angajat scoate bani din propriul buzunar pentru a munci mai mult gratis.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
