Fizicienii de la CERN au anuntat duminica descoperirea unor noi date despre celebra „particula a lui Dumnezeu”, bosonul lui Higgs, evaziva particula a carei existenta a fost confirmata acum aproape doi ani, conform unui material publicat de AFP. Analiza datelor adunate dupa experimentele derulate in cadrul celui mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC) – din cadrul CERN – raspunde unor intrebari cu privire la modul in care se comporta aceasta particula.
Existenta bosonului lui Higgs a fost teoretizata in anii “60 drept o particula subatomica cu proprietatea de a conferi masa tuturor celorlalte particule. Mai simplu spus, daca bosonul lui Higgs nu ar fi existat, nu ar fi putut exista nici materie in forma pe care o cunoaste stiinta in prezent.
Timp de zeci de ani aceasta idee a fost explorata teoretic, pana la 4 iulie 2012, cand doua echipe concurente din cadrul CERN au anuntat ca au descoperit, independent una fata de cealalta, o particula care ar putea fi bosonul lui Higgs. Evident ca, dupa anuntarea acestei descoperiri, a fost nevoie de noi teste si experimente care sa o confirme si sa verifice modul in care aceasta particula poate fi inclusa in Modelul Standard din fizica, cadrul conceptual care explica originile si caracteristicile materiei ordinare din Univers.
Intr-un studiu publicat in ultimul numar al revistei Nature Physics, una dintre echipele de fizicieni care lucreaza cu acceleratorul de particule LHC sustine ca acest boson se comporta asa cum oamenii de stiinta au preconizat, si nu este „un impostor” care seamana doar cu asa-numita „particula a lui Dumnezeu”.
Analiza unui volum impresionant de date rezultat din inregistrarea coliziunilor dintre protoni la viteze apropiate de cea a luminii, in cadrul LHC, demonstreaza ca acest boson se descompune, exact cum prevede modelul teoretic, intr-un grup de subparticule denumite fermioni, fenomen care corespunde Modelului Standard din fizica. Clasa fermionilor include particule de materie precum ar fi quarcii (care formeaza protonii) si leptonii (categorie din care fac parte electronii).
„Este o descoperire extraordinar de importanta”, sustine prof. Markus Klute, de la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), coordonatorul echipei care a desfasurat acest experiment. „Acum stim ca anumite particule, asa cum sunt electronii, ajung sa aiba masa in urma cuplarii la un camp Higgs”, a mai adaugat el. Descoperirea bosonului lui Higgs nu ar fi fost posibila fara constructia LHC – un tunel circular de 27 de kilometri, din apropiere de Geneva – cel mai mare laborator din lume.
O veritabila armata de fizicieni din toate colturile lumii examineaza rezultatele a miliarde de ciocniri intre protoni, in cautarea acestei efemere particule. Initial, masa bosonului lui Higgs a fost plasata in intervalul 125-126 gigaelectronvolti (GeV), o unitate de masura standard in fizica particulelor subatomice.
Analizele ulterioare ale datelor adunate in cursul acestor experimente au indicat ca acest boson nu are spin si se descompune foarte rapid in perechi de fotoni si asa-numiti bosoni W si Z. „Am putut identifica acum principala caracteristica a acestei noi particule si toate datele sunt conforme cu Modelul Standard din fizica”, sustine Markus Klute de la MIT.
In prezent, cel mai mare accelerator de particule din lume este oprit pentru lucrari de modernizare, dar fizicienii examineaza inca uriasul volum de date obtinut in urma experimentelor care s-au incheiat. LHC va fi repornit in cursul anului viitor, in cadrul unui program de trei ani ce isi propune sa explice anumite fenomene teoretice cum ar fi cel al super-simetriei particulelor, program ce are drept obiectiv explicarea naturii materiei intunecate.
Materia intunecata nu emite si nici nu absoarbe lumina sau radiatiile electromagnetice sau de alta natura, de unde si numele sau, si deci nu poate fi observata direct, prin telescoape. Se estimeaza ca materia intunecata constituie 83% din materia din Univers si 23% din masa-energia sa. Existenta ei inca nu a putut fi dovedita pe cale experimentala.
Bosonul lui Higgs poarta numele fizicianului britanic Peter Higgs, co-laureat al premiului Nobel pentru Fizica de anul trecut, alaturi de belgianul Francois Englert.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
