Soţii Călin Georgescu şi Cristela Georgescu propovăduiesc altă religie decât crestinismul – se numeşte New Age – o mişcare spirituală şi culturală sincretică apărută în secolul al XX-lea, care promovează transformarea personală şi colectivă prin practici ezoterice, conexiunea cu energia universală şi anticiparea unei noi ere de conştiinţă globală, iubire şi armonie.
Preoţimea a simţit că Georgescu vâră un corp străin în ortodoxie, dar nu i-a decelat natura: „Speculează fără bun simţ, fără jenă, fără ruşine …”, a afirmat fostul purtător de cuvânt al BOR Vasile Bănescu, completând: „Se foloseşte de religie şi de biserică doar pentru a căpăta vizibilitate în spaţiul oamenilor credincioşi.”
În articolul „Mamă, uite o zână!” (BURSA/12 noiembrie), am semnalat că Georgescu afirma că spusele lui îi sunt transmise direct de Iisus Hristos şi că se vede pe sine ca fiind în contact cu entităţile supranaturale: „Credeţi în Iisus Hristos ca Dumnezeu şi Mântuitor?”, îl întreabă preotul Valentin Berechet, iar el răspunde – „Cu toată fiinţa şi conştiinţa şi sufletul meu, îi ofer, i-am oferit, şi i-am dat să pot să înţeleg, să treacă prin mintea mea ceea ce trebuie spus în aceste vremuri”.
Această declaraţie este suficientă ca să fie decelată influenţa New Age în ceea ce Georgescu predică, pentru că dezvăluie una dintre practicile specifice – channeling (canalizarea): o practică spirituală prin care o persoană (numită „canal” sau „channeler”) susţine că stabileşte o legătură cu entităţi supranaturale, cum ar fi spirite, maeştri ascensionaţi (New Age îl consideră pe Iisus un maestru ascensionat, iar nu drept Fiul lui Dumnezeu), ghizi spirituali sau chiar entităţi extraterestre.
Această comunicare poate avea loc în două moduri principale:
– Conştient: Practicantul este pe deplin conştient şi transmite mesajele entităţii prin gândurile şi cuvintele sale.
– Într-o stare de transă: Practicantul intră într-o stare modificată de conştiinţă, permiţând entităţii să comunice direct prin intermediul său.
Mesajele obţinute prin canalizare includ adesea sfaturi despre viaţa spirituală, revelaţii despre natura universului sau ghidare pentru transformare personală şi colectivă.
Această practică este controversată şi criticată pentru lipsa unui fundament ştiinţific, fiind anumite cercuri (putem vedea asta la Călin Georgescu, deoarece el susţine „fac istorie, nu politică” şi vorbeşte pentru cărţile de istorie, deşi face politică).
În mod normal, atât ar fi trebuit să fie suficient ca preoţimea (subliniez că declaraţia i-a fost preluată de un preot) să-şi dea seama că un fel de New Age „sub acoperire” penetrează ortodoxia.Fiind şi un moment politic vulnerabil Biserica ar fi trebuit să-şi prevină enoriaşii, ca să ştie că votează o altă confesiune decât creştinismul.
Dar iată că Biserica Ortodoxă Română nu şi-a dat seama de asta.
Şi nu şi-a dat seama nici când ambii soţi – Călin şi Cristela Georgescu – şi-au expus practicile şi concepţiile New Age fără ocolişuri.
• Puncte comune între Cristela şi Călin Georgescu şi legătura cu New Age
1.Sănătatea holistică şi terapiile naturale (Cristela) vs. încrederea în imunitatea naturală (Călin):
– New Age promovează ideea că sănătatea fizică este strâns legată de armonia spirituală şi că terapiile naturale şi auto-vindecarea sunt esenţiale.
– Cristela susţine explicit terapii naturale şi detoxifierea, iar Călin vorbeşte despre încrederea în corpul propriu şi suveranitatea fiinţei, concepte care reflectă aceeaşi filozofie holistică.
2.Legătura cu natura:
– Atât Cristela cât şi Călin accentuează importanţa respectării naturii şi a reconectării cu aceasta, o temă centrală în spiritualitatea New Age.
– Mesajele lor despre armonia cu natura şi utilizarea resurselor naturale ca soluţii pentru viaţa modernă sunt compatibile cu viziunea ecologică spiritualizată a New Age.
3.Transformarea conştiinţei:
– Cristela promovează tehnici de eliberare emoţională pentru creştere personală, iar Călin vorbeşte despre „trezirea în conştiinţă” şi transformarea colectivă.
– Ambele abordări reflectă ideea New Age că o schimbare interioară profundă este cheia pentru o lume mai bună.
4.Apa ca purtător de informaţie (Călin) vs. energia subtilă (Cristela):
– Ideea că apa poate reţine vibraţii şi informaţii este un concept central în New Age, promovat prin experimentele lui Masaru Emoto, autor al unei teorii care, in lipsa de dovezi concrete şi prin aplicarea unor metode subiective au determinat comunitatea ştiinţifică să clasifice teoria drept pseudostiinţă.
– Atât declaraţia lui Călin despre apă cât şi terapiile bazate pe „energii subtile” promovate de Cristela se aliniază perfect cu această viziune pseudoştiinţifică
5.Rolul spiritual al României (Călin) vs. perspectiva integrativă (Cristela):
– Viziunea lui Călin că România are o misiune spirituală unică în lume se leagă de ideea New Age despre locuri energetice sacre.
– Cristela sprijină integrarea spiritualităţii în viaţa cotidiană, ceea ce rezonează cu filozofia New Age de aliniere între dimensiunea spirituală şi cea fizică.
Atât Călin cât şi Cristela Georgescu promovează idei, practici şi mesaje care au influente clare din curentul New Age, chiar dacă nu se declară direct ca adepţi. Filosofia New Age este evidentă în accentul lor pe:
– Transformare personală şi colectivă.
– Conexiunea cu natura şi energiile subtile.
– Vindecare holistică şi spiritualitate.
– Interconexiunea universală între om, natură şi divin.
Această convergenţă de idei indică faptul că perspectiva lor spirituală şi viziunea lor despre lume sunt tributare într-o măsură semnificativă principiilor New Age.
Deşi niciunul dintre ei nu se declară explicit adept al acestui curent, influentele New Age sunt evidente în gândirea, practicile şi mesajele promovate de ei.
Ar fi fost de datoria Bisericii să adopte o poziţie publică fermă, pentru că vulnerabilitatea ortodocşilor români la ideile New Age prezentate ca fiind autentic creştine poate fi semnificativă, din mai multe motive care ţin de contextul cultural, educaţional şi religios al societăţii româneşti.
1. Sincretismul religios în practica populară
– Tradiţiile populare româneşti combină adesea elemente din creştinismul ortodox cu credinţe şi practici de origine păgână sau ezoterică (ex.: superstiţii legate de vindecare, descântece, interpretări astrologice).
– Această tendinţă de sincretism face ca ideile New Age, cum ar fi energia universală, rolul apei sacre sau al cristalelor, să fie mai uşor acceptate dacă sunt prezentate ca având rădăcini „spirituale” sau „tradiţionale”.
2. Familiaritatea cu limbajul spiritual
– Termeni precum „vibraţii”, „energia divină” sau „vindecare sufletească” pot părea autentici din perspectiva credinţei ortodoxe, mai ales dacă sunt însoţiţi de referinţe biblice sau la Dumnezeu.
– Ideile New Age sunt adesea formulate într-un limbaj spiritual care poate fi interpretat ca fiind compatibil cu ortodoxia, deşi fundamentele lor teologice si filozofice sunt radical diferite.
3. Lipsa de educaţie teologică profundă
– Majoritatea românilor ortodocşi au o cunoaştere limitată a doctrinelor creştine şi o înţelegere superficială a diferenţelor între credinţa ortodoxă şi alte curente spirituale.
– Această lacună educaţională îi face mai vulnerabili la acceptarea ideilor New Age dacă acestea sunt prezentate sub forma unui „adevăr creştin” modernizat sau complementar.
4. Popularitatea terapiilor alternative şi a sănătăţii holistice
– În România, interesul pentru terapiile naturale şi sănătatea holistică a crescut, iar multe practici promovate de New Age (cum ar fi biorezonanţa, yoga, detoxifierea) sunt adesea prezentate ca fiind neutre sau compatibile cu spiritualitatea creştină.
– În lipsa unei educaţii critice, acestea pot fi acceptate ca forme de „vindecare sufletească” sau metode de întărire a legăturii cu divinul.
5. Ideea unei „misiuni spirituale” a României
– Ideea că România are un rol special în planul spiritual global rezonează cu o parte a conştiinţei naţionale şi este adesea interpretată ca fiind compatibilă cu ortodoxia.
– Această viziune este promovată atât de ortodocşi, cât şi de lideri spirituali influenţaţi de New Age, ceea ce poate genera confuzii.
6. Apelul la „autenticitate” spirituală
– Românii sunt sensibili la ideea de a păstra sau redescoperi „adevărata credinţă”, iar New Age se prezintă adesea ca o cale de întoarcere la o spiritualitate mai profundă şi mai autentică.
– Dacă ideile New Age sunt prezentate ca soluţii pentru „îmbunătăţirea” sau „completarea” credinţei creştine, ele pot părea atrăgătoare pentru cei care caută o reînnoire spirituală.
• Riscuri şi semnale de alarmă
1.Confuzia între practici:
– Practici precum meditaţia, canalizarea energiilor sau utilizarea cristalelor sunt promovate ca fiind compatibile cu rugăciunea creştină, ceea ce poate duce la pierderea autenticităţii credinţei.
2.Slăbirea identităţii ortodoxe:
– Prin acceptarea ideilor New Age, credincioşii pot abandona treptat fundamentele dogmatice ale ortodoxiei, înlocuindu-le cu concepte abstracte sau sincretice.
3.Lipsa discernământului teologic:
– Liderii spirituali sau terapeuţii care promovează idei New Age folosesc adesea un limbaj creştin aparent autentic, ceea ce îi face greu de identificat drept influenţe străine ortodoxiei.
Românii ortodocşi sunt vulnerabili la ideile New Age, mai ales atunci când acestea sunt prezentate într-un limbaj care pare compatibil cu credinţa lor. Combinaţia dintre o educaţie teologică deficitară, popularitatea terapiilor alternative şi sincretismul cultural face ca aceste idei să fie greu de detectat ca fiind contrare ortodoxiei. Pentru a preveni aceste influenţe, este crucială educaţia religioasă clară şi discernământul spiritual.
Din punct de vedere religios, Biserica are datoria să clarifice distincţia între credinţa milenară a poporului şi credinţa celui pe care poporul l-a votat cel mai mult.
Din punct de vedere politic, însă, este prea târziu.
După cum a comentat ieri un cititor anonim, psihologia mulţimilor deja s-a intersectat cu inteligenţa artificială şi ne aflăm în alt plan spiritual.
• Post Scriptum:
Acesta este un articol de invesţigaţie.
Rolul său nu este să aducă vreun argument contra lui Călin Georgescu.
Religia lui este treaba lui.
El insuşi poate să nu fie conştient că afirmaţiile şi practicile sale sunt necreştine, ba chiar s-ar putea să creadă sincer că şi el şi doamna Georgescu sunt creştini.
Ceea ce reproşează acest articol este pasivitatea Bisericii Ortodoxe Române, incapacitatea ei să evalueze consecinţele majore ale acestei pasivităţi.
Sursa: bursa.ro
– Servicii de creare site web
