Batranii povesteau ca biserica de lemn din Barsana, care acum e declarata monument UNESCO, a fost inaltata initial pe dealul cu pricina, acolo unde exista o renumita vatra de manastire intemeiata in perioada medievala timpurie si desfiintata in anul 1791, dupa unirea cu Roma a crestinilor ortodocsi din Maramures (trecerea la greco-catolicism). In continuarea acestei traditii, dupa anii 1990 s-a inaltat in acel loc noua manastire ortodoxa din Barsana, care a fost construita pe amplasamentul aproximativ al celei vechi, deoarece nimeni nu mai stia perimetrul exact al fostelor cladiri. Dupa recenta descoperire a fundatiei medievale, s-a constatat ca, in mod curios, biserica noua s-a asezat pe acelasi ax, doar cu cativa pasi mai jos fata de cea din 1720, care probabil a inlocuit un lacas si mai vechi.
Maicute in cautare de vestigii arheologice
Maica Filofteea, care e stareta manastirii, a povestit ca s-au inceput sapaturile, la insistentele Prea Sfintiei Sale Iustinian, episcopul ortodox al Marmuresului si Satmarului, care a dorit sa fie gasite urmele vechiului lacas de cult si poate osemintele ultimului episcop ortodox inainte de trecerea la catolicism. “Inspirat de voia lui Dumnezeu, Preasfintitul Iustinian s-a rugat exact in acel loc cand a cerut binecuvantarea pentru noua manastire, inainte de pornirea constructiei. Acolo exista de mai multa vreme o cruce, iar noi vom pune acum o candela care sa marcheze locul.”
Calugaritele spun ca s-au ghidat dupa doi bolovani acoperiti cu muschi si invechiti de vreme atunci cand si-au inceput sapaturile. “Am sapat mai putin de un metru adancime si am dat de un alt bolovan. Banuiam e fundatia vechii biserici si am dat fuga la monumentul UNESCO, i-am masurat laturile si am lucrat dupa dimensiuni. Cand am descoperit tot conturul, am chemat arheologii”, a marturisit stareta.
Manastirea din Barsana a fost pomenita pentru prima oara in 1390, intr-un document privind posesiunile Dragosestilor (care au fost voievozi ai Maramuresului si nepoti ai descalecatorului in Moldova – Dragos Voda). Mai exact se vorbea despre drumul care ducea spre lacasul monahal, data exacta a constructiei nefiind cunoscuta. Exista surse istorice care pozitioneaza constructia lacasului de inchinare in aceeasi perioada cu cea a renumitele manastiri din Peri si Balta Alba (Ucraina).
Pe urmele ultimului episcop ortodox inainte de unirea cu Roma
“Din sapaturile pe care le-am facut noi pana acum nu am descoperit obiecte deosebite. Cateva resturi de ulcele, mai bine zis cioburi. Am gasit si ceva resturi textile impaturite, dar mai multe vor sti arheologii. Noi ne-am convins ca e vorba de fundatia bisericii vechii manastiri si ne retragem deoparte, ca sa fie studiate de specialisti. Daca se vor continua sapaturile, se vor gasi poate si alte lucruri mai importante”, a spus stareta Filofteea.
Maicutele se asteapta sa fie descoperite in apropiere si morminte medievale, data fiind vechimea manastirii care a fost construita acolo, dar isi pun mari sperante si in faptul ca se vor afla osemintele ultimului episcop care i-a pastorit pe ortodocsii din Maramures inainte de convertirea la greco-catolicism. Preasfintitul Gavril Stefanca isi trage originile tocmai din localitatea Barsana si se pare ca a locuit aici in ultima parte a vietii. Exista o marturie din anul 1738, cand manastirea din Barsana, cu hramul Sfantul Nicolae, era unul dintre cele mai insemnate lacase monahale din Maramures.
Calugaritele spun ca, la un moment dat, urmele episcopului s-au pierdut si nimeni nu a reusit sa afle unde a fost inmormantat. Se crede, totusi, ca osemintele sale ar fi putut fi depuse in cimitirul vechii manastiri, care in 1791 a fost desfiintata. 14 ani dupa acest trist eveniment biserica de lemn in care slujeau candva monahii a fost mutata pe un deal situat la aproximativ 1,5 kilometri distanta. Acest lacas se afla acum pe lista monumentelor UNESCO, alaturi de alte 5 biserici de lemn din Maramures.
Arheologii isi dau intalnire la Barsana
Miercuri, in curtea manastirii Barsana, si-au dat intalnire doi specialisti din cadrul sectiei de arheologie a Muzeului Judetean de Istorie Maramures si reprezentanti ai Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului. Acestia au verificat zona decopertata de catre calugarite, au luat probe, si au decis sa se intoarca peste doua saptamani ca sa inceapa lucrarile de evaluare.
“Este deja considerat un sit arheologic. De fapt se stia de multa vreme ca in zona a existat o manastire cu toate cladirile adiacente, dar nimeni nu cunostea cu exactitate locul acestora. Deocamdata nu putem evalua natura descoperirii si nici nu stim daca in acest perimetru se vor descoperi sau nu obiecte de cult valoroase. Stim ca respectiva constructie dateaza din perioada medievala. A fost gasita si baza unei vechi troite din lemn, ingropate in pamant, care se pare ca delimita zona de altar si cea de naos”, a declarat seful sectiei de arheologie, Dan Pop.
Acesta a subliniat ca nu se poate pronunta oficial decat dupa efectuarea unor studii de specialitate. Analizele vor incepe in primele zile ale lunii iunie. Arheologii maramureseni ii vor chema in ajutor si pe colegii lor din judetul Satu Mare, iar ulterior e posibil sa apeleze si la specialisti din Cluj.
Calugaritele cer biserica-monument inapoi
Calugaritele de la Manastirea Barsana considera descoperirea fundatiei vechi un semn divin si vor sa includa situl in circuitul turistic. Manastirea lor e foarte vizitata, in special de straini, datorita stilului arhitectonic cu totul deosebit fata de alte lacasuri din Romania. Maicutele, carora le-a luat 14 ani sa amenajeze acest loc extraordinar, cred insa ca opera lor ar fi completa abia dupa ce batrana biserica de lemn aflata acum pe dealul „Jbarului”, in cealata parte a comunei, va fi readusa pe vechiul amplasament.
“Nu e neaparat sa fie pusa pe vechea fundatie. Dar credem ca ar trebui sa fie aici, unde e manastirea. Dupa cum se vede, chiar locul insusi o cere inapoi. Ea va fi pecetea istorica a noii manastiri!”, a explicat maica Filofteea aratand spre locul unde s-a descoperit fundatia. Ea a adaugat ca a adus in discutie inca de acum cinci ani posibila mutare a bisericii, dar ca nu a facut pana in prezent niciun demers oficial pentru asta.
Lacat de zece ani pe usa monumentului UNESCO
Ideea mutarii bisericii nu prea convine preotului paroh din Barsana, Gheorghe Urda. Acesta a declarat ca oficial nu poate pleda nici pentru ca ea sa fie lasata pe loc, nici sa fie dusa inapoi la mastire, dar a aratat ca ar recomanda un referendum pentru ca localnicii sa fie cei care decid soarta vechiului monument UNESCO.
“Eu am biserica asta in inventar, dar oamenii sunt cei care trebuie sa hotarasca. Ei au morminte acolo si s-ar supara sa ramana fara biserica in cimitir. Ar trebui facuta atunci alta biserica in loc. Degeaba se aduna doua-trei sute la biserica si vorbesc. Sa fie vot secret ca atunci nimeni nu se ascunde si merg la vot si cei care poate intr-o zi nu sunt la biserica”, a recomandat Urda.
Pe usa monumentului istoric din Barsana atarna, miercuri, un lacat voluminos. In frumoasa biserica nu a mai intrat picior de turist in ultimii zece ani. Asta pentru ca ministerul culturii a dispus ca batrana constructie sa fie renovata impreuna cu picturile de pe peretii interiori, care dau adevarata valoare monumentului, si, in loc ca lucrarile sa tina doi ani cat era preconizat, s-au intins la nesfarsit.
***
Nici azi nu se stie, din pacate, cand va putea fi din nou vizitata biserica din lemn. Turistii care ajung la manastirea din Barsana pot afla doar din pliante despre vechiul lacas de cult pentru ca la portita care duce spre obiectivul UNESCO, aflat in sat, sunt intorsi din drum de o placuta care avertizeaza ca monumentul e inchis. In ritmul in care se misca lucrurile, in scurt timp restauratorii nu vor mai avea ce salva pentru ca biserica e din ce in ce mai degradata in loc sa arate mai bine!
Prin contrast, in curtea manastirii pastorite de maica Filoftea toate cladirile sunt intretinute impecabil, grija sa fata de valorile locului fiind dovedita de la sine. Ideea redarii bisericii vechi locului care a nascut-o si care acum ii poate da o noua viata spirituala credem ca merita aparata de cei care au putere de decizie, localnici si autoritati.
Ziarul electronic eMaramures.ro sustine acest proiect atata vreme cat se vor respecta procedurile legale in vigoare, iar evaluarea specialistilor va arata ca transferul se poate realiza fara riscuri.
Sursa: Larisa Tivadar