Când Biserica Ortodoxă face pomenirea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul are loc și sărbătoarea cunoscută în rândul credincioșilor sub numele de Sânziene sau Drăgaica.
Este sărbătorită în fiecare an pe data de 24 iunie. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului Hristos.
Acest eveniment sfânt este amintit de Sfântul Evanghelist Luca, în Evanghelia Sa. Se spune că sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, care are loc pe data de 24 iunie, ar fi fost introdusă pentru a înlocui sărbătorile păgâne, care aveau sau natură agricolă sau naturistă, din epoca solstițiului de vară, de la data de 22-23 iunie. .
În credința populară, Sânzienele erau văzute drept niște femei frumoase. Sânzienele sunt făpturi din mitologia românească, fiind asociate zânelor bune. Acesta trăiesc în păduri sau pe câmpii și sunt responsabile pentru bogăția și abundența recoltelor.
Originea lor provine dintr-un cult mai străvechi, cunoscut drept Cultul Soarelui și sunt sărăbătorite de tinere din întreaga țară.
Ielele sunt acele ființe feminine din mitologia românească care apar noaptea la lumina lunii. Potrivit unor legende din diferitele locuri ale țării, acestea se strâng în locuri ferite de ochii oamenilor pentru a face hore.
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
Tradiția românească spune că tot în noaptea sărbătorii de Sânziene, animalele prind grai omenesc, iar dacă le asculți atent poți înțelege tainele pe care le vorbesc. Dansul Sânzienelor este deseori ferit de ochii celor din jur. Superstițiile spun că cine îndrăznește să le perturbe jocul și să le privească se va îmbolnăvi și nu va găsi niciodată leac de vindecare.
De asemenea, ziua Sânzienelor marchează și apropierea de mijlocul verii. Atunci când muncile agricole se află la final, iar oamenii se pregătesc pentru recoltarea roadelor muncii depuse. Conform tradiției, în noaptea de Sânziene cerurile se deschid, iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor. Aceste dansuri se țin în locuri unde să nu fie văzute de oameni.
Foarte multe tradiții de Sânziene sunt legate de împletirea coronițelor de flori. Acest lucru se datorează puterilor mistice pe care Sânzinele le au. Acestea conferă plantelor puteri tămăduitoare, aduc roade câmpurilor semănate, ajută la îmbăgățirea florei și ursesc fetele pregătite pentru măritat.
Însă, dacă nu sunt serbate și respectate aceste tradiții de Sânziene, făpturile mistice se pot mânia pe oameni. Sânzienele vor încerca să-i pedepsească pe cei care nu le-au sărbători și vor aduce boala și neputința în viața lor. Ele pot, de asemenea, să provoace furtuni îngrozitoare cu grindină și vijelii, care pot distruge recoltele ce le stau în cale.
Există multe mituri legate de această zi importantă, iar ele diferă de regulă la o zonă geografică la alta. De altfel, nu doar în România sunt serbate. Suedezii au un festival special și foarte asemănător cu cel al Sânzienelor chiar în ziua de 24 iunie.
Astfel, în funcție de legendele care circulă în anumite zone ale țării, se spune că ielele ies la în grupuri. Ele pot fi văzute câte șapte sau câte trei. În Oltenia, de exemplu, se crede că cele trei iele care ies la dans sunt considerate a fi fiicele lui Alexandru Macedon. Deși mulți căutați să le întâlnească, ielele bune, sau sânzienele cum li se mai spune popular, stau ferite de ochii celorlalți. Ele trăiesc singure în munți, pe dealuri sau prin păduri.