Controalele impuse de Germania la frontierele Schengen au un impact neașteptat asupra României. Țara noastră ar putea fi acceptată și cu granițele terestre în acest an. Situaţia generată de controalele suplimentare introduse de Germania la frontiere generează anumite tensiuni la nivelul mecanismelor de coordonare din spaţiul Schengen, dar nu cred că aceste tensiuni ar trebui să afecteze România şi aderarea noastră pe cale terestră la zona de liberă circulaţie, a susţinut miercuri eurodeputatul Victor Negrescu (S&D), vicepreşedinte al Parlamentului European.
În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală. Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca.
”În primul rând, trebuie explicat faptul că aceste filtre pe care le-a introdus Germania sunt posibile mult mai uşor ca urmare a revizuirii regulamentelor Schengen şi, în contextul acesta, practic Germania aplică noile prevederi legale. Vorbim de controale temporare, care sunt realizate doar atunci când există suspiciuni rezonabile privind posibilitatea traversării frontierei într-o manieră ilegală de anumite persoane, inclusiv de imigranţi care ajung ilegal în spaţiul Uniunii Europene. Eu sper ca aceste controale să nu dureze foarte mult, pentru că este evident că acest mecanism nu poate conduce la o scădere a fluxului de migranţi. Mai degrabă este nevoie de o abordare comună, mult mai coerentă. Avem un nou Pact european pentru migraţie şi azil care trebuie să fie implementat şi în acelaşi timp trebuie să securizăm frontierele noastre externe”, a afirmat eurodeputatul român.
Potrivit acestuia, Parlamentul European solicită, în contextul discuţiilor privind bugetul Uniunii Europene pentru 2025, o suplimentare a fondurilor pentru agenţiile care se ocupă de securizarea frontierelor externe şi îmbunătăţirea instrumentelor utilizate în acest scop.
”În calitatea de negociator-şef al Parlamentului European (pentru bugetul UE pe 2025, n.red.), am susţinut acest punct de vedere şi sunt îngrijorat că, în ciuda problemelor pe care le întâmpinăm statele membre la nivel de Consiliu, culmea, vor chiar să reducă aceste fonduri atât de necesare pentru rezolvarea acestei situaţii”, a spus Negrescu.
În opinia sa, România a dovedit, prin aderarea pe cale aeriană şi maritimă la spaţiul Schengen, că poate îndeplini cu brio cerinţele acestei zone de liberă circulaţie. ”Mai mult decât atât, am finalizat o serie de proiecte-pilot împreună cu Comisia Europeană, cu rezultate excelente privind combaterea migraţiei ilegale, mai ales la frontiera noastră cu Serbia, unde au existat înainte anumite probleme semnalate de executivul european. De aceea, cred că România poate să fie parte din soluţia comună la această problemă, la care trebuie să găsim o rezolvare”, a explicat el.
Pe de altă parte, eurodeputatul social-democrat se aşteaptă ca viitorul comisar european privind afacerile interne, austriacul Magnus Brunner, să respecte angajamentul ferm, asumat de Ursula von der Leyen în programul său, în legătură cu sprijinirea aderării complete a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, astfel ca până la finalul acestui an să fie luată o decizie pozitivă în această privinţă.
”Cred că viitorul comisar nu are niciun argument pentru a frâna acest această nouă etapă privind procesul nostru de adera la spaţiul Schengen şi cred că, evident, trebuie să ducă la îndeplinire această misiune asumată de Ursula von der Leyen atunci când a primit votul Parlamentului European în acest sens. În funcţie de rezultatul alegerilor din Austria, vom şti în ce măsură România are şanse pentru a avea în acest an o decizie privind intrarea în Schengen şi cu frontierele terestre. Eu cred că există aceste şanse. Mi-aş dori ca în Austria să avem o coaliţie pro-europeană care să-şi asume acest obiectiv şi, în sensul acesta, în continuare cred că există şanse pentru ca această ţintă a României să fie îndeplinită în cursul acestui an”, a încheiat Victor Negrescu.
Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.
– Servicii de creare site web
