Controversa privind consumul preparatelor din carne de porc crescut in sistem industrial, care ar afecta grav sanatatea umana, e ignorata de autoritati. Adeptii teoriei conspiratiei spun ca “tacerea” autoritatilor a fost cumparata de miliardarii din industria pharma, asa ca doar o mana de oameni mai contesta astazi „carnea otravita” sau mancarea injectata si chimizata, care ne transforma in cadavre din plastic, mumificate. Urmeaza deconspirarea catorva secrete care le sunt ascund consumatorilor.
Cele mai mari afaceri in productia de alimente din Romania se fac in industria carnii, fiecare roman consumand anual 60 de kilograme de carne, peste 50% din consumul autohton fiind reprezentat de carnea de porc. 66% din cantitatea totala de carne de porc si produse din aceasta este fabricata industrial, fapt care i-a determinat pe multi nutritionisti sa avertieze asupra pericolului la care se expun consumatorii produselor preparate din carne obtinuta in sistem conventional.
90% din porcii sacrificati, crescuti in sistem industrial
Amploarea pe care a luat-o industria carnii de porc si mentinerea preferintelor oamenilor pentru consumul acestui tip de carne se reflecta dintr-un paradox statistic. In Maramures, desi zootehnia inregistreaza regres, numarul porcilor a continuat sa creasca semnificativ, chiar in perioada de varf a crizei economice mondiale, 2009-2011.
„In judetul Maramures, la 30 octombrie, erau inregistrate 111.700 capete porcine, dintre care 80%, respectiv 90.400, erau in gospodarii, restul fiind in societati comerciale si asociatii private. Efectivele de porcine au crescut constant chiar si in anii de criza. In 2009, erau 89.907 capete, in 2010 efectivele au crescut cu 7%, fiind inregistrate 96.293 de capete, iar in 2011, raportarea din octombrie arata o crestere de 16% fata de anul 2010”, a confirmat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.
Faptul ca 80% din populatia de porci prezenta in Maramures este crescuta in gospodariile oamenilor ar trebui sa ne fereasca de clamatele daune ce s-ar repercuta asupra sanatatii noastre in urma consumului carnii provenite de la animale hranite si crescute fortat, in sistem industrial. Din nefericire, concluzia e falsa, pentru ca desi in judet doar 20% din efectivele de porcine sunt crescute intensiv, seful Directiei de Statistica dezvaluie ca 90% din porcii de sacrificati in abatoarele din Maramures provin din alte judete sau din importuri, fiind crescuti in sistem industrial.
„In perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2011, productia de carne porcina din judet a fost de 6.928 de tone in viu. Pentru sacrificare au fost 63.126 de capete, din care 51.126 de capete, in greutate totala de 5.368 de tone, au reprezentat taieri in abatoare, la procesatorii de carne. De asemenea, in abatoarele judetului nostru au mai fost procesati 120.860 de porci adusi din alte judete din tara si 21.491 de porci importati din UE”, a mai mentionat seful Directiei de Statistica Maramures.
Raportand datele statistice la numarul locuitorilor si la consumul mediu anual de carne, se observa ca procesatorii locali produc doar un sfert din cantitatea consumata in Maramures, cea mai mare parte fiind produsa in afara judetului.
Diferenta de pret dintre preparatele traditionale si conventionale
Desi exista alternativa la criticatele produse din carne fabricate industrial, produsele fabricate in sistem traditional, acestea ocupa o nisa extrem de ingusta. Paradoxul este explicat prin informarea deficitara a daunelor produse sanatatii de produsele conventionale si de falsa legenda ca pretul produselor traditionale este unul prohibitiv, sustine presedintele Asociatiei Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice (APPTE) Maramures.
„Populatia este prea putin informata in privinta alimentatiei sanatoase si nu este vina consumatorilor ci a institutiilor (Oficiul de Protectie a Consumatorului, Directia de Sanatate Publica, Directia Sanitar Veterinara) care ar trebui sa atentioneze in privinta riscurilor la care se supun oamenii atunci cand mananca produse conventionale facute cu aditivi alimentari, produse chimice…”, a precizat Ioan Tataran, presedintele APPTE Maramures.
“De exemplu, la costita afumata, in sistem traditional se folosesc un kilogram de piept de porc, apa, sare si condimente si se produce 750 de grame de costita afumata, pentru ca scade la afumarea traditionala, se usuca. Insa in sistem conventional, din aceeasi cantitate de piept de porc rezulta 1,3-1,4 kilograme de produs finit, pentru ca se foloseste o solutie de injectare care contine apa, sare, polifosfati, amidon, soia… Un kilogram de costita afumata produsa traditional costa 25 de lei kilogramul, iar in sistem conventionalional se vinde cu 20 de lei. Daca ne referim la cifre absolute, e mai scump produsul conventional. Pe de alta parte, cat ne costa sa fim sanatosi? Acum cumparam produse ieftine, ne mancam sanatatea si dupa aceea apelam la leacuri, la doctori, la foi de boala si asa mai departe”, explica Tataran.
Pastrand cifrele din statistica oficiala, la un consum mediu lunar de carne si preparate din carne de 5 kilograme/persoana, considerat de multi exagerat, o familie cu patru membri va cheltui aproximativ 400 de lei pentru produsele obtinute pe cale industriala, sau 500 de lei, adica cu 20% mai mult, pentru aceeasi cantitate preparata traditional, fara controversatii aditivi alimentari.
Daca diferenta de 20 de lei platita lunar pentru fiecare membru al familiei este mica sau mare, decide fiecare, in functie de bugetul personal si de importanta pe care o da propriei sanatati.
Argumente impotriva cresterii accelerate a porcilor
Intrand pe taramul fierbinte al controversei privind daunele aduse sanatatii de consumul produselor din carne de porc crescut industrial, „traditionalistii” sustin ca argumentele pornesc chiar de la cresterea animalului, fortat prin hormoni, vitamine si medicamente sa ajunga la greutatea optima de taiere intr-un timp de trei ori mai scurt decat cel natural.
„In sistem traditional, porcul este sacrificat la varsta de un an, un an si jumatate, cand are greutatea optima, iar tesutul muscular este maturat, carnea fiind foarte buna pentru prelucrare. In sistemul conventional, porcul este adus accelerat la greutatea sacrificarii, in 153 de zile, lucru care are consecinte asupra calitatii carnii, intrucat nu este maturata, este plina de toxine si de apa”, a spus Ioan Tataran.
Ce contine carnea “rea”?
Pe langa cresterea fortata a animalelor, cei care prepara produse traditionale din carne de porc sustin ca „industriasii” introduc in preparatele lor si chiar in carnea macra aditivi alimentari care dau senzatia de fragezime, intensifica gustul si culoarea si prelungesc termenul de valabilitate. Desi nutritionistii avertizeaza ca agentii de gelifiere si de culoare din preparatele conventionale pot provoca leziuni la nivelul organelor interne, cele mai afectate fiind tractul digestiv, ficatul, bila si pancreasul, „industriasii” sustin ca „exista colagen si colesterol in toate tipurile de carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se poate de fals”.
Prin generalizare, “industriasii” incearca sa reduca presiunea pusa de cei care sustin deteriorarea sanatatii in urma consumului de carne preparata industrial, pentru ca aproape niciun nutritionist nu contesta beneficiile consumului moderat de preparate din carne de porc in stare naturala, aceasta fiind saraca in clorura de sodiu, cu un continut bogat de proteine, vitamine si minerale, precum si a acidului linoleic conjugat, considerat de experti un bun aliat al organismului impotriva cancerului sau al bolilor cardiovasculare si are efecte benefice asupra pielii, ochilor, sistemului nervos, oaselor si performantelor mentale, asigurand si o mai buna imunitate a organismului prin continutul de antioxidanti esentiali.
Asadar nu carnea de porc naturala este criticata, ci carnea de porc tratata cu aditivi, „chimizata”. De altfel, criticii sustin ca, in goana dupa profit, producerea alimentelor s-a transformat intr-o industrie care nu mai tine cont de sanatatea consumatorului.
„Tot ceea ce nu este natural, este nociv sanatatii. Substantele chimice introduse in preparatele din carne afecteaza ficatul si scade imunitatea organismului. Multe substante sunt cancerigene. Faptul ca daca pui mai putin nu-i asa de nociv, este real, dar in timp acest “putin” se cumuleaza in organismul uman. In produsele din carne conventionale se baga, de exemplu, polifosfati, care raman in organismul uman. O televiziune din Germania a facut un reportaj despre ceea ce s-a intamplat cand au fost exhumate niste cadaver. Erau nedescompuse! Si asta s-a intamplat din cauza substantelor chimice, a conservantilor care le-au ingurgitat acele persoane prin produsele consumate”, a precizat producatorul de produse traditionale Ioan Tataran.
Presedintele APPTE Maramures a facut o paralela concreta intre retetele conventionala si traditionala a produsului numit “carnati de casa”. “In sistemul traditional nu se folosesc amelioratori, doar carne si condimente (piper, boia, usturoi), iar apoi se pune la fum. In sistemul conventional, se condimenteaza cu prafuri. Sunt saci cu condiment pentru carnati de casa! Acesta contine aroma de usturoi pe suport de nu stiu ce, aroma de piper pe suport de nu stiu ce…, baza acestui praf sunt glutanatii de sodiu si potasiu care dau gusturi si mirosuri mai grozave decat a produsului natural. Numai ca acestea sunt nocive! Apoi se baga colorantii, care sunt polifosfatii care retin apa. In sistem traditional dintr-un kilogram de carnati de casa iese 800 de grame de produs finit, in sistem conventional iese tot un kilogram, pentru ca polifosfatii nu permit apei sa iasa din carnati, asa ca rezulta un produs mai greu la cantar si mai periculos pentru sanatate”, a explicat Tataran.
“Fata nevazuta” a produselor conventionale
In unele cazuri, produsele din carne sunt preparate din materie prima de calitate indoielnica – de pilda, unii crenvusti contin in cea mai mare parte nu carne, desi este un preparat din carne, ci tocatura de oase, inclusiv ciocuri de pui, tendoane, pielite, grasime, practic, tot ce ramine dintr-o carcasa de pui. Totul se toaca pana devine o pasta care se-mpinge intr-un invelis din plastic ieftin, necomestibil.
Directorul Institutului de Cercetari Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, a dezvaluit in cartea „Si noi ce mai mancam” ca a depistat inlocuirea materiei prime de calitate din preparate din carne cu componete inferioare (sorici, grasime, tendoane, urechi, stomace), precum si aditivi alimentari pentru retinerea apei, soia, precum si alte ingrediente neautorizate.
Din nestiinta, indiferenta sau dorinta de a economisi bani, mancam fosfati (care impiedica fixarea calciului in oase), glutamat monosodic (care stimuleaza pofta si creaza dependenta ducand la obezitate), amidon (care retine apa in produs, pentru ca aceasta sa fie mai suculent) etc. Cine si cum ne protejeaza de aceasta “chimizare” fortata?
„Cand constatam ca un produs nu este conform, prelevam probe si urmarim, prin analizele de laborator, sa fie respectat continutul trecut pe eticheta. Au fost situatii in care am gasit amidon in crenvursti si producatorul a omis intentionat sa treaca asta pe eticheta. Salamul Victoria trebuie sa aiba in compozitie in proportie de 30% bucati mari de carne, insa nu toti producatorii au respectat asta. De asemenea, trebuie sa aiba maxim 60% apa si am determinat si procente de 67%”, a declarat Olivia Ardelean, director OPC Maramures.
Producatorul de produse traditionale din carne Ioan Tataran a dezvaluit ca “industriasii” introduc in produse si glutanatii “care creaza dependenta”, antioxidanti si coloranti, pentru ca produsul sa ramana estetic. “Ati observat ca toate produsele facute in sistem conventional sunt umflate, mari, ai impresia ca-i cotlet de brontosaur! Il umfla, ii creste volumul si greutatea prin injectare”, a mai spus Tataran.
Produs din carne… fara carne!
Desi legea ii obliga pe producatori sa treaca pe eticheta toate componentele retetei, acestia refuza sa dezvaluie cantitatile de carne dintr-un produs. Directorul Institutului de Cercetari Alimentare a dezvaluit ca in componenta produselor conventionale intra fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa, plus aditivi toxicologic.
De pilda, salamurile contin 60% slanina si sorici si doar 17% carne, iar in multe cazuri afumarea industriala se face 100% sintetic, prin adaugarea unui agent lichid de afumare, care contine cele mai cancerigene hidrocarburi: cele policiclice aromate.
Parizerul contine o pasta formata din 10% carne de pasare amestecata cu oase macinate – surse din organismele de control alimentar au dezvaluit ca au fost cazuri in care au gasit inclusiv pene in compozitie. Senzatia de satietate dupa consumarea parizelului este data de amidon si fibre de soia, nicidecum de carne, care este aproape inexistenta.
De asemenea, carnea din preparate, chiar si cotletul de porc, este injectata cu o solutie de saramura (care reprezinta de la 20 pana la 40% din greutatea finala a produsului, adica o cincime sau aproape jumatate din greutatea acestuia este data de apa cu sare). Sefa Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului confirma cateva din retetele produselor din carne de porc.
„La salamuri, proteina in proportie de 11%, grasimea 26%, apa pana la 70%. La carnati, apa pana la 50%, grasimea 43%, sarea cam in toate cazurile merge pana in 3%, iar proteina 12%. La caltabos, apa 72%, substanta grasa 22%, proteina, de abia 8%, minim. Dar producatorii, cand e vorba de proteina se incadreaza in procentul minim, iar cand e vorba de grasimi, de apa, sau de sare depasesc procentul maxim admis”, a confirmat Olivia Ardelean.
Amendati cu “bani de tigari”
Pe langa retetele chimice ale produselor conventionale, considerate de producatori secrete pe care consumatorii nu au dreptul sa le afle, mai exista o portita legala care vine in sprijinul celor care ne vand mancare chimica. Cand sunt prinsi ca incalca normele, amenzile sunt mici. Desi amenda poate merge pana la 100.000 de lei, indiferent de pericolul la care a fost supus consumatorul, producatorii sau comerciantii nu primesc amenzi mai mari de 5.000 de lei, adica ceva mai mult de 1.000 de euro, explicatia fiind halucinanta.
„Amenda este si in functie de cantitatea de produs gasit la data controlului, daca mai are si alte abateri, de la 1.000-100.000 de lei. Cea mai mare amenda pe care am dat-o pentru produse alimentare este de 5.000 de lei. N-am mers pe amenda cea mai mare, pentru ca instanta o reduce. Zice: Dece ati mers pe maximul amenzii?”, a mentionat sefa OPC Maramures.
Si totusi, cine ne protejeaza?
Aproape la fel de ingrijorator ca si posibilitatea periclitarii sanatatii oamenilor este faptul ca acestia sunt lasati la mana producatorului, neprotejati. De pilda, cel mai activ organism de control al produselor alimentare nu poate determina, decat in foarte putine cazuri, daca producatorul a introdus in compozitia produsului un element toxic, sau daunator, ori daca produsul este altfel decat e prezentat pe eticheta, de pilda afumat cu un lichid, fapt nespecificat pe nicio eticheta.
„Eu nu va pot proteja de faptul ca intr-un produs ar putea exista elemente toxice, dar exista declaratia de conformitate pe care si-o asuma producatorul. De asemenea, n-avem de unde sa stim ce E-uri sunt in compozitia unui produs, in conditiile in care nu sunt trecute pe eticheta. Asta se poate determina doar prin analize de laborator. Nici nu putem demonstra, sau dovedi, de exemplu, ca un produs a fost afumat pe cale artificiala, responsabilitatea ii revine doar producatorului”, a recunoscut Olivia Ardelean, sefa OPC Maramures.
Ingrijorator e si faptul ca legislatia romaneasca nu impune producatorilor retete standard, a caror respectare ar fi mai usor de monitorizat. Aproape inimaginabil, in Romania, salamul Victoria, de exemplu, nu are un standard, fiecare producand dupa cum il taie capul!
„E adevarat, legislatia trebuie imbunatatita, trebuie stabilite niste standarde care sa fie respectate de toti producatorii. La ora actuala, fiecare isi face retetarul dupa cum considera, fara sa fie o legislatie stas care sa-i oblige atita carne trebuie sa fie. E mai permisiva legislatia noastra. Si sanctiunile. La un operator economic care greseste de mai multe ori, a-si merge pana la a-i interzice sa mai functioneze”, spune directorul OPC Maramures.
“Pe acei oameni nu-i intereseaza sanatatea populatiei!”
Daca e daunatoare carnea conventionala, de ce nu este sustinuta productia traditionala? Pentru ca sunt interese, sustin putinii fermieri si carmangeri “traditionalisti”, care se incapataneaza sa reziste pe piata in pofida presiunilor si incearca revitalizarea populatiei de porci autohtoni, din rasele Mangalita si Bazna, a caror carne e gustoasa si fara ajutorul injectiilor si prafurilor.
„N-as vrea sa intru in politica, dar, in mod sigur, cei mari, cei care fac zeci de tone de produse in sistem industrial, au si posibilitatea sa faca campanie electorala pentru cei care, la un moment dat ridica mana in a vota o lege. Sunt convins ca sunt interese strict materiale, independente de interesul national. Pe acei oameni nu-i intereseaza sanatatea populatiei, ci ii intereseaza ca ei sa ajunga intr-o anumita functie si apoi sa voteze pentru cei care i-au propulsat acolo unde sunt”, a conchis Ioan Tataran.
Departe de a fi solutionata, confruntarea dintre micii producatori traditionali de carne de porc si magnatii industriei alimentare, care ne dau produse incarcate cu grasimi nesanatoase, proteine colagenice de slaba calitate si, bonus, un arsenal de E-uri si arome artificiale, pare inegala. Logica spune ca interesele in mentinerea ridicata a preturilor la produsele alimentare naturale, prin excluderea producatorilor traditionali de la subventii, sunt exclusiv financiare si sunt dirijate de puternicii din industria pharma.
Se spune ca tot acestia au determinat si comisia Codex Alimentarius, autoritatea suprema in materie de siguranta alimentelor, sa recomande ca alimentele sau produsele din plante medicinale sa aiba interdictia de a mentiona pe eticheta ca au proprietati curative, chiar daca le au, dreptul de a avea inscris pe eticheta “previne, vindeca sau trateaza” revenind exclusiv medicamentelor. Insa nimeni nu ne poate obliga sa mancam nesanatos. Este optiuna personala a fiecaruia.
Sursa: Catalin Vischi