CARTE – Roman distins cu premiul Goncourt, in librariile din tara din 15 ianuarie

Romanul ”Binevoitoarele”, de Jonathan Littel, castigator al premiului Goncourt si caruia Academia Franceza i-a decernat Marele Premiu, va fi disponibil in librarii din 15 ianuarie. Numita prima mare carte a inceputului de secol XXI, ”Binevoitoarele” are in centru confesiunea unui fost ofiter SS, Max Aue, un intelectual rafinat devenit un technician al ororii, care descrie atrocitatile la care a luat parte pe Frontul de Est.

Romanul, lansat in 2006, a dominat lista de bestselleruri in Franta inca de la publicare si este prima carte scrisa de un american care a castigat in acelasi an doua premii atat de importante. In mai putin de sase luni de la lansare, romanul a fost vandut in peste 700.000 de exemplare. Cartea urmeaza sa apara la Editura RAO, in traducerea lui Vasile Savin si are 896 de pagini.

Jonathan Littell, scriitor american de origine evreiasca, s-a nascut la New York in 1967, dar si-a petrecut copilaria si o mare parte a vietii in Franta. A lucrat multi ani in cadrul organizatiei umanitare Action contre la Faim in Bosnia – Hertegovina, Cecenia si Republica Democrata Congo.

In prezent locuieste la Barcelona impreuna cu sotia si cei doi copii ai sai. Pentru a crea Binevoitoarele, prima sa opera literara, autorul a muncit timp de cinci ani. Indragostit de Geoges Bataille, Samuel Beckett, Lermontov si Faulkner, Littell a declarat ca a inceput sa scrie romanul dupa ce a vazut o fotografie a Zoiei Kosmodemianskaia.

Fostul ofiter SS. Max Aue descrie atrocitatile la care a fost martor pe Frontul de Est. Nascut dintr-un tata german si o mama frantuzoaica, indragostit in adolescenta de sora lui geamana – relatie descoperita de parinti, care ii separa pe cei doi, trimitandu-i la internate catolice diferite – Aue este obsedat de dragostea fata de sora lui, iubire ce-l impinge catre homosexualitate, dar devine un invertit discret, care nu se ataseaza de nici unul dintre parteneri. Prin ochii lui, putem vedea intreaga oroare a masinariei totalitare naziste, dramatismul confruntarii dintre doua lumi, descoperind portrete umane fascinante.
Sursa: Ioana Osan