Oricine ajunge în Famagusta nu are cum să nu își treacă în agendă vizitarea celebrului cartier Varosha, situat în sudul orașului. E prea mult spus „vizită” pentru că „destinația” poate fi văzută doar de la o oarecare depărtare, perimetrul fiind împrejmuit cu gard metalic și sârmă ghimpată pe deasupra, păzit cu strășnicie de trupele de ocupație turcești.
Ca să nu zică lumea că nu sunt deschiși la nevoile turiștilor, cerberii otomani au deschis un mic culoar pentru vizitatori pe care se poate ajunge din stradă până pe malul mării, contracost evident. Problema e că numai fraierii apelează la această oportunitate care nu oferă nimic în plus față de ce poți vedea gratuit de pe capătul Plajei Glossa. Măcar de aici poți fotografia în voie câteva clădiri din apropiere (dacă nu ții seama de panourile avertizoare cu fotografiatul interzis), fără a fi supravegheat de ienicerii otomani pe stil nou.
Ne-am apropiat de gard și am filmat și fotografiat fără probleme, ba o spărtură prin el ne-a îndemnat să trecem „linia de demarcație”, dar ne-am abținut pentru că am citit și văzut multe cazuri în care cei care au cutezat să o facă au fost reținuți, aparatele confiscate, amendați și multe alte neplăceri. Ori numai de asta nu vrei să ai parte în vacanță.
Cartierul este abandonat total, nimeni nu are voie să intre în perimetrul său. Doar păsările și animalele își au aici lăcașul de aproape o jumătate de secol. Dezastrul este vizibil, faimoasele clădiri de altădată arată groaznic, o parte dintre ele s-au prăbușit total, altele au pereții căzuți, degradarea și-a făcut datoria, interioarele și exterioarele au fost jefuite, vegetația devenită stăpână își continuă ascensiunea.
Înainte de invazia turcă din 1974, Varosha a fost una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, printre cei care obișnuiau să vină aici numărându-se celebrități precum Elizabeth Taylor, Richard Burton, Raquel Welch, Brigitte Bardot… Aici era de fapt raiul milionarilor, un adevărat oraș turistic în care trăiau aproape 40.000 de oameni, care vizitau sau deserveau zeci de hoteluri, restaurante, baruri, cluburi de noapte, locuri de agrement, ba chiar și un sediu al dealerului auto Toyota.
Totul s-a terminat în 20 iulie 1974 când armata cipriotă s-a retras spre Larnaca lăsând populația la cheremul invadatorului turc. Temându-se de masacrul anunțat pe diferite căi de comunicare, ciprioții și străini au părăsit orașul, ajutați fiind de militarii britanici de la baza din apropiere. Ocupantul turc a închis Varosha, a pus-o sub pază militară și așa a rămas până astăzi.
Oricine vede cum arată astăzi zona își pune întrebarea firească: cum a fost posibil și de ce nu se redeschide această adevărată perlă a Mediteranei. După zece ani de la invazie, în 1984, ONU a votat o rezoluție prin care Varosha urma să fie predată Națiunilor Unite și să nu fie populată cu alte persoane în afara locuitorilor și urmașii celor care au fost obligați să plece. ONU a zis, dar turcii s-au făcut că nu aud sau nu înțeleg, așa că nu s-a întâmplat nimic, menținând Varosha ca „obiect de negociere” în interminabilele discuții privind soluționarea problemei ce vizează reunificarea Ciprului, pentru a putea obține avantaje de pe urma cedării.
Există sute de procese pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului intentate de foștii proprietari din Varosha intentate împotriva statului turc. Unele au avansat, dar majoritatea au rămas prin sertarele judecătorilor. Sunt și câteva cu sentințe favorabile proprietarilor, dar statul turc a rămas surd și mut. Astfel, în noiembrie 2010 opt ciprioți, printre care și un cunoscut om de afaceri cipriot a câștigat între 100.000 și opt milioane de euro pentru că Turcia le-a „încălcat dreptul de a se bucura pașnic de bunurile lor” și nu le-a respectat viața privată și de familie.
Pe aici se vorbește că nu este departe ziua când Varosha se va redeschide, dar nimeni nu știe în ce condiții. Până atunci, în absența stăpânilor legitimi, clădirile și ambientul continuă să se degradeze. Natura își intră în drepturile ei, recuperează terenul pierdut cândva în fața urbanului, plantele își consolidează rădăcinile în pavaj și pereți, iar păsările au format adevărate colonii prin unele zone ale cartierului.
Până și broaștele țestoase au găsit aici, pe plaja pustie, la umbra faimoaselor hoteluri, terenul ideal pentru a-și face cuiburi…