Vezi VIDEO
Doar 30 dintre cei 63 de primari din comunele maramuresene s-au aratat interesati de programul “Renasterea satului romanesc – 10 case pentru specialisti” si au inregistrat la Institutia Prefectului solicitari pentru constructia acestor case. Cele mai multe cereri au venit din Maramuresului istoric, a mentionat purtatorul de cuvant al Institutiei Prefectului, Dan Buca.
Mai putin de 50% dintre primarii din comunele maramuresene au solicitat fonduri din bugetul de stat pentru construirea caselor pentru specialisti. Cele mai multe cereri au venit de peste deal.
“Au venit propuneri din partea a 30 de unitati administrative din mediul rural pentru 241 de locuinte, ceea ce insumeaza case pentru 370 de persoane, specialisti – ma refer la medici, cadre didactice, politisti, cu specificarea ca acolo unde nu exista acesti specialisti, pana la venirea lor, consiliul local poate inchiria acele locuinte si altor persoane”, a declarat Dan Buca, purtatorul de cuvant al Institutiei Prefectului.
E greu de explicat motivul procentului mic de primari interesati de programul “Renasterea satului romanesc – 10 case pentru specialisti”, in conditiile in care programul va fi derulat prin Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), cu finantare din bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Privind dinspre teritoriu, povestea caselor pentru specialisti nu e atat de clara ca si pe hartie. In fiecare loc exista probleme de tot felul si particularitati. La Cernesti, primarul Marcel Garda spune ca a gasit teren si ca a solicitat fonduri pentru cinci case cu trei camere si cinci case cu doua camere, dar… “Noi avem probleme cu cabinetele medicale, sunt intr-o casa evreiasca veche si ar trebui mutate. Sper sa pot duce in acele case cabinetele medicale”, a declarat Garda.
In comuna Lapus, primarul Nicolae Giurgiu nu a facut inca nicio solicitare si spune ca are alt fel de probleme: “Sigur ca vrem locuinte pentru specialisti. Am unde sa-i pun, avem un bloc aici, in centru. Insa noi am anuntat ca deocamdata cautam teren, pentru ca nu avem disponibil aici, in zona centrala. Mai cautam…”.
In schimb, in Grosii Tiblesului, primarul Nicolae Burzo a cerut fonduri pentru cinci locuinte, dar are alte nedumeriri: “Eu nu inteleg pe ce criterii se dau… Cine sunt specialistii? Invatatori, profesori, politisti, am inteles. Dar de ce nu ingineri silvici ori functionari din primarie? Am doi ingineri silvici, jurist, care nu vor avea dreptul sa obtina asemenea locuinte”.
Programul “Renasterea satului romanesc – 10 case pentru specialisti” urmareste construirea a cate 10 locuinte de serviciu in fiecare comuna (in mod exceptional numarul acestora putandu-se ridica la maximum 15) pentru atragerea specialistilor si stabilirea acestora in mediul rural, in vederea cresterii calitatii serviciilor pentru populatia din sate.
Locuintele urmeaza a fi distribuite spre inchiriere tinerilor specialisti, cu varsta sub 35 de ani, care decid sa isi desfasoare activitatea in comunitatea respectiva si care nu detin in proprietate o locuinta aflata in perimetrul comunei. Prin specialisti se intelege: personalul didactic (minimum 50%), medicii, asistentii medicali si politistii.
Autoritatile locale vor pune la dispozitie loturi de teren de minimum 500 metri patrati pentru construirea fiecarei locuinte. Casele vor avea suprafata construit desfasurata de 100 metri patrati pentru locuintele cu doua camere, respectiv de 120 metri patrati pentru locuintele cu trei camere. Utilitatile si dotarile tehnico-edilitare se vor realizeaza prin investitii din bugetul local sau prin includerea in programele derulate de Ministerul Dezvoltarii Regionale.
Locuintele pot fi inchiriate, iar terenul aferent se da in folosinta gratuita chiriasului – acolo unde se considera oportun, consiliile locale pot hotari achitarea chiriei din bugetele locale. Contractele de inchiriere vor fi valabile doar pe timpul desfasurarii activitatii profesionale a beneficiarilor in comunitatea respectiva. Casele vor apartine exclusiv domeniului public si nu vor putea fi vandute.
Sursa: Alexandru Ruja, Catalin Vischi