CCR a respins sesizările depuse de USR şi Forţa Dreptei privind noile legi ale Educaţiei

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de USR şi Forţa Dreptei în legătură cu noile legi ale Educaţiei.

„Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile (…) din Legea învăţământului superior, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, a decis, miercuri, CCR.

În esenţă, Curtea a constatat, în ceea ce priveşte criticile privind pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a legii, că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigenţelor procedurii parlamentare referitoare la instituţia întoarcerii legii,

Totodată, judecătorii CCR au reţinut că sunt întrunite şi criteriile de calitate a legii, dispoziţiile criticate nefiind de natură să aducă atingere principiului securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor.

„Cu privire la criticile de natură intrinsecă, formulate punctual faţă de prevederile legale menţionate, Curtea a statuat că nu este nesocotit principiul egalităţii în drepturi şi nici nu este afectat dreptul la învăţătură prin prisma prevederilor cuprinse în legea criticată care reglementează reducerea tarifelor pe diversele mijloace de transport acordate studenţilor, a celor care permit instituţiilor de învăţământ superior să înfiinţeze diverse tipuri de entităţi care să contribuie la creşterea performanţelor acestora ori a prevederilor care oferă posibilitatea instituţiilor de învăţământ superior de a redistribui anumite sume în vederea realizării de obiective de investiţii şi/sau pentru acordarea de burse pentru studenţi”, arată sursa citată.

De asemenea, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile din Legea învăţământului preuniversitar, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Deciziile CCR sunt definitive şi general obligatorii.

USR şi Forţa Dreptei au contestat la CCR noile legi ale Educaţiei, pe motiv că acestea conţin mai multe prevederi neconstituţionale care ar limita dreptul la învăţătură al copiilor şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi.

„USR a contestat la CCR noile legi ale Educaţiei pentru că discriminează. Discriminează între elevii cu posibilităţi materiale şi cei săraci care nu pot face meditaţii pentru admiterea paralelă la liceu. Discriminează între copiii care învaţă în şcoli cu masă caldă şi cei care nu au acest noroc. Discriminează între copiii care merg la şcoli ce pot plăti pază privată şi copiii care merg la şcoli nepăzite”, a precizat senatorul USR Ştefan Pălărie.

Conform USR, cele mai „grave” prevederi din proiect sunt cele care vizează „limitarea” dreptului la învăţătură al copiilor şi încălcarea principiului egalităţii în drepturi. Totodată, USR şi Forţa Dreptei au invocat încălcări privind principiul securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor, deoarece legile ar conţine „inadvertenţe” legislative.

„În ceea ce priveşte Legea învăţământului preuniversitar, argumentele de neconstituţionalitate se referă la limitarea accesului la educaţie în funcţie de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor şi discriminarea în ceea ce priveşte admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viaţa privată a elevilor şi profesorilor, în lipsa garanţiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în şcoli”, a explicat USR.

Contestaţia privind Legea învăţământului superior se referă la reducerea tarifelor pentru transportul local doar pentru studenţii mai tineri de 30 de ani, „încălcarea dreptului la învăţătură”, precum şi la alte potenţiale încălcări ale Constituţiei – articolul 136 privind înfiinţarea de societăţi comerciale şi articolul 148 în cazul prevalenţei dreptului Uniunii Europene faţă de cel naţional.