România ar mai putea avea o nouă şansă la Schengen, în a doua jumătate a anului, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Spania, cred eurodeputaţii români. Aceştia, însă, văd diferit calea de urmat până la realizarea acestui deziderat, adoptând poziţii de la „nu există nicio strategie” pentru susţinerea acestui demers, până la „să lăsăm autorităţile să lucreze în linişte”, scrie Agerpres.
Eurodeputatul Dacian Cioloş, din grupul Renew, afirmă că, în opinia sa, „mai există o şansă, dar e mult, mult mai slabă decât a fost la începutul anului”. „Deja subiectul practic a dispărut de pe agenda europeană. Caută să îl întreţină România, dar cu aceiaşi oameni care au avut un eşec în urmă cu câteva luni şi n-am văzut (…) o strategie sau, hai să zic, schimbarea strategiei, dacă aceea a fost strategia pe care au aplicat-o până în ianuarie şi s-a văzut eşecul”, a declarat Cioloş la Strasbourg pentru un grup de jurnalişti români.
El a mărturisit că nu a văzut utilitatea invitării ministrului de interne austriac Gerhard Karner la Bucureşti şi a afirmat că nu ştie nici măcar „dacă a fost invitat sau s-a invitat singur, ca să mai tragă o scatoalcă României şi să arate acasă că e stăpân pe situaţie”.
Dacian Cioloş a mai declarat că, în condiţiile în care proiectele-pilot iniţiate la începutul anului la frontierele româno-sârbă şi turco-bulgară înregistrează întârzieri, o eventuală strategie de a miza pe rezultatele acestora pentru a convinge Austria şi Olanda să-şi schimbe poziţia s-ar putea dovedi un eşec. „Pârghiile de negociere pot fi folosite mult mai abraziv”.
Pe de altă parte, el a afirmat că, din câte ştie, există discuţii între guvernele din Bulgaria şi Olanda despre posibilitatea retragerii veto-ului acestui stat în urma unei evaluări pozitive a Bulgariei în raportul UE privind statul de drept „şi atunci să rămână Austria izolată şi eventual cu presiuni politice sau cu alte mijloace să fie convinsă şi Austria”.
Cioloş mai spune că „România ar trebui să fie la nivel european mult mai fermă, foarte fermă şi clară, nu să blocheze Uniunea Europeană, cum fac alte state, dar până la a bloca anumite decizii există pârghii prin care să arăţi foarte clar celorlalţi că şi tu eşti un stat membru care contează şi că deciziile importante pentru tine trebuie să fie importante şi pentru ceilalţi”.