Bucurestiul, urmat de judetele Maramures, Bacau si Caras-Severin se afla in topul national al coruptiei, Capitala avand 4,71 condamnari la 10.000 de locuitori, iar la polul opus se afla judetele Salaj si Mehedinti, releva „Harta coruptiei locale” – o analiza lansata miercuri de Romania Curata si Societatea Academica din Romania.
Analiza a fost intocmita pe baza datelor obtinute de la Directia Nationala Anticoruptie, care a publicat 3.125 de comunicate referitoare la condamnarile definitive in cazurile instrumentate de catre procurorii anticoruptie, in perioada 2010 – 2014. In ceea ce priveste condamnarile in aceasta perioada, 2.143 au fost cu suspendare, in timp ce 982 cu executare.
„Un lucru care nu este evident – uitati-va la o comparatie intre pedepsele cu executare si pedepsele cu suspendare, intre doua categorii de persoane: persoane cu functii importante si persoane cu functii neimportante, primii nu sunt la risc atat de mare ca restul lumii, dovada ca ei iau totusi mai mult pedepse cu suspendare decat pedepse cu executare fata de simplii ‘muritori'”, a afirmat presedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi.
Un alt aspect relevat de Harta coruptiei locale este reprezentat de ponderea mare a primarilor condamnati pentru coruptie in perioada mentionata. Astfel, intre 2010 si 2014 au fost condamnati definitiv 56 de primari si 16 viceprimari.
„Cert este ca avem oameni foarte corupti ca primari, pe care lumea continua sa ii aleaga, (…) pentru ca oamenii nu au de ales. Am gasit o asociere semnificativa intre numarul de condamnari DNA pe un judet si participare la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce in ce mai putin la vot in judetele corupte, pentru ca percepe ca nu are de ales. Aceiasi oameni politici se prezinta din partea feluritelor partide si perceptia este ca sunt toti la fel de corupti”, a aratat Pippidi. Ea a explicat ca baza de date pe care s-a construit Harta coruptiei locale va fi disponibila pe site-ul www.romaniacurata.ro, harta fiind interactiva si usor de utilizat de cei interesati.
„Ceea ce ne intereseaza pe noi este coruptia la nivel sistemic si controlul coruptiei, capacitatea societatii de a pastra coruptia ca o exceptie, pentru ca niciodata n-ai sa poti sa-l opresti pe unul, care e profund imoral, sa ia o mita, dar ceea ce incerci sa opresti este sa nu ai o vama in general corupta, sa nu ai o politie in general corupta, sa nu ai un fisc in general corupt”, a declarat Pippidi. Ea a vorbit despre patru arii pe care s-au concentrat cercetarile: alocare de contracte publice, alocare de servicii catre cetateni, alocari catre guvernul subnational – „celebrul fond de rezerva” si favoritismul in materie de legislatie.
„E interesant de urmarit si de spus asa: din 100 de legi pe care le da Parlamentul Romaniei, cate din ele sunt cu adevarat legi in interesul general, pe care un studiu de impact, de politici publice etc le-ar putea dovedi, si cate din ele in realitate favorizeaza grupuri intre care poti gasi o legatura cu cei care au initiat sau au aprobat legea”, a afirmat Pippidi. Ea a adaugat ca ceea ce incearca SAR sa faca este o abordare stiintifica a coruptiei, de la fapte, la baze de date, deoarece acestea permit o perspectiva sistemica pe care nu o poti avea din cazuri individuale.
„Noi incercam sa ne mutam de la situatia in care lucram pe cazuri – cazuri pe care lucram in continuare cu drag -, dar partea interesanta este cum lucram in general si aici avem mai multe exemple, cum ar fi condamnarile in dosare DNA pe judete, pe care le-am agregat intr-o harta interactiva”, a mai spus directorul SAR.
La conferinta de presa dedicata lansarii Hartii coruptiei locale au mai participat judecatorul Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, consilierul procurorului sef al DNA Dana Titian, precum si presedintele Asociatiei „Salvati Bucurestiul”, Nicusor Dan.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
