Baimarenii isi pot cumpara de la Castaniada si vase de Corund. Ceramica populara din Corund (Korond) este celebra la nivel national, comuna harghiteana fiind considerata unul din centrele olaritului popular din Transilvania.
Pe langa multitudinea de kitch-uri, la Sarbatoarea Castanelor 2009 din Baia Mare se gasesc si obiecte traditionale de calitate. Astfel, pot fi admirate si chiar cumparate celebrele vase de ceramica de la Corund. Este una din marcile de seama ale ceramicii populare, in comuna harghiteana Corund (Korond), olaritul popular fiind principala activitate din care locuitorii isi castiga existenta.
Comerciantii harghiteni au venit si in acest an la Sarbatoarea Castanelor, desi recunosc ca vanzarile merg destul de prost, mai ales ca e an de criza economica. Cu toate acestea, preturile sunt accesibile si pot fi negociate.
”Preturile vaselor pornesc de la 5 lei si ajung si la 35 de lei. Sunt insa preturi negociabile, nu sunt preturi fixe, pentru ca incercam si noi sa ne vindem produsele si sa si castigam ceva. Cu preturile astea, nu ne scoatem nici costul florilor de pe vas. E foarte greu, nu prea ne renteaza. Va dati seama, trei zile si trei nopti, stam aici, mancam aici, plus motorina pe care am consumat-o pana aici”, a marturisit unul dintre comerciantii de ceramica, venit din Harghita.
Si, totusi, ceramistii nu au renuntat sa bata kilometri intregi pentru a ajunge si ei la Sarbatoarea Castanelor macar pentru a-si prezenta inca o data produsele in fata baimarenilor.
”Ceramica noastra e celebra. La Corund tot satul se ocupa cu realizarea vaselor de ceramica”, a spus, mandru, comerciantul.
Ceramistii harghiteni sunt raspanditi prin diverse locuri ale manifestarii, pentru ca anul acesta nu li s-a oferit un loc special pentru vanzarea ceramicii, ci au fost imprastiati in mai multe zone, dupa cum au afirmat ei.
Comuna Corund este una din cele mai mari comune ale judetului Harghita, numele localitatii fiind inseparabil de ceramica populara. De altfel comuna este considerata ca fiind ”unul din centrele olaritului popular din Transilvania”.
Sursa: Camelia Tocaci