Comisia juridică a Senatului a votat pentru ridicarea imunității lui Călin Popescu Tăriceanu

Comisia juridică a Senatului a aprobat miercuri ridicarea imunității lui Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care DNA îl acuză de luare de mită pe vremea când era prim-ministru. Decizia, amânată mai bine de jumătate de an, a fost luată cu 3 voturi ”pentru”, 2 abțineri și 1 vot ”împotrivă”.

Decizia a fost anunțată de președintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc. La ședința comisiei au fost prezenți doi senatori PNL, un senator USR, doi senatori PSD și un senator UDMR.

„Am supus votului efectuarea urmăririi penale faţă de preşedintele Senatului, ca urmare a cererii DNA, avem un vot neutru, au fost trei voturi „pentru”, două abţineri şi un vot „împotrivă”. Asta înseamnă că noi, Comisia juridică vom propune plenului Senatului efectuarea urmăririi penale faţă de domnul Tăriceanu, urmând ca plenul Senatului să decidă în consecinţă”, a precizat Cazanciuc, potrivit G4media.ro.

El a adăugat că titularul acţiunii este plenul Senatului, şi nu Comisia juridică sau Biroul permanent, unde va fi trimis, mai întâi, raportul Comisiei juridice.

„Pe baza raportului Comisiei juridice, care va conţine argumentele Parchetului, apărările consemnate în cadrul audierilor şi documentele depuse în cadrul procedurii din Comisia juridică, pe baza tuturor vom face un raport înaintat Biroului permanent, care va fi trimis plenului Senatului, dar propunerea noastră va fi de efectuare a urmăririi penale”, a subliniat preşedintele Comisiei juridice.

Cazanciuc a explicat şi de ce raportul va fi depus mai devreme, după ce marţi Biroul permanent a dat un alt termen, de două săptămâni.

„Avem un termen dispus ieri, de două săptămâni, de către Biroul permanent pentru depunerea raportului, va fi probabil mai devreme. Au fost două pledoarii şi au fost depuse mai multe documente de către avocat. Şi în timpul audierilor, şi ulterior, cred că de două-trei ori, au fost depuse documente în apărare”, a arătat Robert Cazanciuc.

Raportul comisiei juridice va fi trimis plenului Senatului, cel care are ultimul cuvânt în acest caz. De menționat că PSD are singur majoritatea în plenul Senatului.

Biroul permanent al Senatului acordase, marţi, un nou termen de două săptămâni Comisiei juridice pentru întocmirea unui raport la solicitarea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul preşedintelui Camerei superioare, Călin Popescu-Tăriceanu.

„PSD a propus 2 săptămâni în care Comisia juridică să depună un punct de vedere la Biroul permanent, pentru ca cererea DNA să ajungă în plen”, a afirmat vicepreşedintele Senatului Alina Gorghiu.

Începând din luna decembrie a anului trecut, Biroul permanent al Senatului a decis în mai multe rânduri prelungirea termenului pentru întocmirea raportului în cazul acestei cereri a DNA, pentru a le permite senatorilor studierea dosarului cauzei.

Biroul permanent al Senatului stabilise pentru 2 aprilie termenul final acordat Comisiei juridice pentru acest raport, însă mai multe şedinţe ale comisiei au fost suspendate din lipsă de cvorum. Tăriceanu declara, pe 4 aprilie, că le-a solicitat senatorilor din Comisia juridică să urgenteze elaborarea avizului în privinţa cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazul său, menţionând că este dispus în orice moment să prezinte în plen punctul său de vedere.

În 16 aprilie, a fost avansată de către senatorii jurişti social-democraţi soluţia invitării unui reprezentant al Parchetului General la Comisia juridică din Senat pentru susţinerea cauzei referitoare la solicitarea privind încuviinţarea începerii urmăririi penale a lui Călin Popescu-Tăriceanu. Nici în această privinţă nu a fost luată o decizie.

Pe 7 noiembrie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu-Tăriceanu. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 – 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

Comisia juridică trebuie să întocmească raportul care va fi transmis plenului Senatului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă solicitarea DNA.